Urmașul lui Tamango

Cu mulți ani în urmă, pe trenurile de fotbal viețuia un personaj glumeț, plin de har, haios, care a ținut cu succes tira porților de fotbal la iubitele cluburi Rapid, Sportul Studențesc și Steaua. Era înalt și puternic ca Hercule, brunet bine, precum măslina, cu o mână cât lopata excavatorului, dar în pofida trupului său masiv sărea din bară în bară, reușind să pareze goluri gata făcute. Rică Răducanu, poreclit Tamango, căci despre el aduc vorba, este de fapt produsul Giuleștiului, un cartier ocupat mai mult de ceferiști, cu „bombe” unde tronează butoaie de bere și se golesc… rapid țoiuri cu țuică de a doua, cu lăutari cântând de inimă albastră și cu pilangii permanenți și ocazionali care fac din prezența în cârciumă un fel de ritual.

Trăind ani mulți prin acele locuri, Rică a împrumutat vorba și purtarea celor din cartier, devenind un fel de zeu al microbiștilor, dar și al celor ce iubesc gluma și veselia. Despre acest băiat simpatic s-au spus multe… vorbe, unele adevărate, altele inventate, iar eu nu o să mă apuc să le înșir aici, doar că o fază de la acest „european” de fotbal mi l-a amintit. Printre alte ghidușii făcute de Rică pe teren în timpul meciurilor se numără și isprava de a băga „buclucașa” în „ațele” propriei porți, după un număr ad-hoc de prestidigitație nu tocmai reușit! Ei, bine, la partida dintre Slovacia și Spania, meci din grupele de calificare pentru „optimi” (încheiat, după cum se știe, cu scorul de 5-0 în favoarea urmașilor Isabelei de Castilia), portarul Dubravka l-a imitat pe Tamango, trimițând, cu un voleu, mingea în plasa propriei porți și deschizând astfel seria golurilor din contul ibericilor, dar mai ales stimulându-le pofta de joc, până atunci lenevos, elevilor lui Enrique. Așadar, nefericitul goalkeeper se poate înscrie cu mândrie în analele fotbalului european ca urmaș al lui Tamango!

*Revenind la Euro 2020, care se joacă în 2021, dar a rămas cu numele antic (2020), mă umflă râsul cum UEFA a aranjat, din motive pecuniare (of, banul: banul, ochiul dracului!), ca echipelor de pe primele două locuri să li se adauge și unele clasate pe a treia poziție din grupe! Orice s-ar spune, nu există o logică și nici nu este un lucru bine făcut, vorba primului cetățean al țării, atâta vreme cât niciodată nu s-a purces la așa ceva, această extensie forțată creând o crasă discriminare, întrucât doar două echipe, în situația de față, nu au beneficiat de „pronia” pogorâtă din înaltul for european: Finlanda și Slovacia. În rest, Elveția, Ucraina, Cehia și Portugalia s-au pricopsit cu această pomană! Adică, ocupi locul umilinței, dar primești bomboana de pe produsul din arpacaș pudrat cu zahăr numai pentru faptul că ăi de la UEFA s-au gândit să crească numărul echipelor, fiindcă unde-s mai multe jocuri sunt și mai mulți biștari! Lăcomia bate fudulia, zice o vorbă din Giulești! Fraților, s-a întors lumea pe dos! Acestea fiind zise, cum-necum partidele din grupe s-au încheiat, așa că de sâmbătă au început optimile de finală. Balul a fost deschis la Amsterdam, cu meciul Țara Galilor-Danemarca. Partida nu a avut cine știe ce istoric, deoarece danezii au stăpânit, siguri pe ei, terenul, arătând că sunt net superiori galezilor, pe care i-au învins cu 4-0. Ultimul gol, marcat cu puțin timp înaintea fluierului final, a fost „opera” ceferistului de ocazie Debeljuh, fotbalist de-al lui Șumudică.

*Seara, la Londra, urmașii lui Nero le-au stricat socotelile importatorilor de lemn de stejar carpatin. Victoria cu 2-1 a macaronarilor s-a ițit după un adevărat chin, deoarece austriecii au prestat un joc sigur, cu o apărare ce a funcționat, până în minutul 95, foarte bine. Izbânda italienilor, obținută cu greu, i-a scos peri albi antrenorului, ea venind abia în minutele de prelungire (95 și 105). Nu trebuie ascuns că austriecii au dominat partida, pasând „à la Barcelona” și punându-i de multe ori pe alde Insigne în situații disperate. În pofida faptului că Alaba și ai săi au pierdut, se poate spune despre ei că dețin știința jocului. Elevii lui Mancini au avut câteva ocazii bune, dar până în reprizele de prelungire, cum arătam mai înainte, nu au reușit să marcheze. Iar atunci când au făcut-o, fie vorba între noi, dacă impetuosul Chiesa nu s-ar fi aflat pe partea dreaptă a terenului singur singurel, precum pasărea cerului, într-un moment de neatenție a adversarilor, poate că tabela ar fi rămas nemișcată, iar panica scorului indecis ar fi condus spre alt rezultat. De altfel, austriecii, cu câteva minute înaintea încheierii jocului, au reușit să reducă din scor, dar nu au mai avut puterea să egaleze. Este însă de remarcat că „Squadra Azzura” practică un joc avântat, cu infiltrări rapide pe extreme și o siguranță a transmiterii balonului aproape perfectă. Cu această ispravă Italia s-a calificat în „sferturi”, așteptând câștigătoarea dintre Belgia și Portugalia.

*Duminică, la Budapesta, în fața a vreo șaizeci de mii de spectatori, conaționalii scriitorului Jaroslav Hasek le-au storcoșit portocalele celor veniți din Țările de Jos! Meci aspru, cu multe ratări, cu mici reprize de nervi, cu zburarea din teren a unui olandez care, în minutul 54, a jucat volei cu mingea în afara careului, însă, fiind ultim apărător, VAR-ul l-a sancționat cu eliminare! Scorul cu care cehii au învins (2-0) este pe deplin meritat, întrucât alde Masopust au știut ce vor, luptând din răsputeri. Subliniez faptul că presa nu i-a luat în seamă până la acest meci pe elevii lui Jaroslav Silhavi, deoarece anterior pierduseră partida cu englezii, numai că, în pofida înfrângerii, ei le-au scos sufletul britanicilor. Acum, să vezi ce-i laudă! În „sferturi”, cehii vor juca împotriva danezilor, pe 3 iulie, la Baku. *Duminică seara, la Sevilla, „diavolii roșii” i-au așteptat cu gânduri necreștinești pe alde Ronaldo, pregătiți să-i arunce pe campionii europeni en-titre în cazanul… disperării!

Două echipe tari, cu dorința calificării, doldora de fotbaliști de elită, care au pornit-o în iureș din primul minut al întâlnirii. Belgienii se descurcă mai bine, pasează mai mult, pe când portughezii caută să pătrundă în careul advers prin contraatacuri, apropiindu-se periculos în minutele 6 (Jota) și 25 (Ronaldo). Din hărțuiala relativ sterilă, în minutul 43 Thorgan Hazard reușește, cu un șut năprasnic, să-l învingă pe Rui Patricio. În repriza a doua se joacă pe contre, ornate cu cotonogeli și trânte, lusitanii atacă în disperare, au și o bară în minutul 83, însă timpul se scurge în favoarea belgienilor, care, în minutul 96, sar în sus de bucuria calificării, sărbătorind accederea lor în sferturile de finală ale competiției. Ronaldo strânge din fălci de ciudă, privind cu nostalgie, poate și cu invidie, zumzăiala fericiților supuși ai regelui Filip, care vor juca pe 2 iulie, la Munchen, cu Italia.