Trezirea lăudacilor

Săptămâna trecută, la Budapesta, s-a desfășurat Campionatul Mondial de Natație, despre care românii au aflat mai multe abia după ce înotătorul de șaptesprezece ani, pe numele lui David Popovici, și-a lăsat în urmă adversarii, câștigând două probe premiate cu aur, cea de 200 și 100 de metri. El, năstrușnicul adolescent, a reușit să înainteze prin apa bazinului cu o iuțeală care a uimit întreaga suflare a mapamondului.

Din păcate, înaintea marelui concurs, întreaga presă carpatină a ținut batista pe țambal, nebăgând în seamă mai deloc desfășurarea importantei compeții și mai cu seamă pe sportivii ce reprezentau țara noastră. Aflând însă de performanța de excepție a tânărului înotător, deîndată s-au trezit din letargie și din indiferență cohorte de condeieri, televizioniști, radiofoniști și o întreagă trupă de lăudaci. Toți aceștia, înaintea acestei izbânzi a lui David, în loc să scrie și să spună câte ceva despre despre întrecerea din țara vecină, despre componența lotului nostru, despre speranațele de a avea o comportare meritorie, toți alde ăștia s-au ocupat pe larg de a preamări hotărârea lui Burleanu privind geniala decizie de a ramforsa fotbalul autohton prin dezvoltarea fotbalului femenin, despre ce transferuri a mai reușit latifundiarul din Pipera și despre cu totul altceva decât prezentarea lotului de înotători și, cum mai aminteam, despre șansele acestora. Ei bine, vajnicii ziariști, de cum au aflat de prima izbândă a lui Popovici – câștigarea medaliai de aur la 200 metri -, au explodat cu laude și comparații de genul: rege, genial, neîntrecut, cosmic, fenomen, fabulos, epocal… și altele.

Cunoscându-i felul acestui deosebit băiat, sunt convins că toate aceste…epitete nu-l impresionează, deoarece, poate pare de necrezut, el este un om normal, care gândește și trăiește simplu, fără extravaganțe ori trăiri complicate. Modestia lui și-a arătat-o, după ce a câștigat cele două concursuri, abordând o mină serioasă, fără reacții exuberante ori manifestări ridicole. Sigur că isprăvile lui trebuiesc lăudate, am citit, în câteva pubicații din străinătate, elogii decente aduse lui David Popovici, dar presa noastră, după ce a aflat ce a reușit el, s-a pornit cu un fel de furie, ca o grindină, în scopul de a drege busuiuocul și de a-și umple cu precădere spațiile, preamărindu-l, chit că înainte, în pretimpul compețițiiei, nu l-au luat în seamă, au tăcut mâlc! Faptul că televiziunile nu au transmis proba de 200 de metri dovește o lipsă crasă de interes și de informare. Abia după ce s-a pomenit cu rezultatul de aur al tânătului campion mondial, TVR  a  catadicsit să transmită proba de 100 de metri, unde, se știe, a fost câștigată de românașul nostru! Iar acum, treziți din indiferență, lăudacii o țin langa cu periatul, de parcă ei au câștigat cele două medalii de aur! Rușine lor, cinste lui David Popovici!

*Cât despre înotătorul Robert Glință, care a reușit să ocupe locul al patrulea din lume  la 50 metri spate, lăudacii n-au scos o vorbă decât după finala probei! *Simona Halep a renunțat să  joace semifinala de la Bad Homburg (Germania) împotriva jucătoarei Bianca Andreescu, invocând un accident la gât! „M-am trezit în această dimineață cu gâtul înțepenit, iar asta nu-mi permite să evoluez la capacitate maximă astăzi”, a anunțat Simona.” Păcat, că o luase bine! *Melomanii olteni, bucureșteni și cei de pe Someș vor avea plăcerea să-și mângâie, în zilele ce urmează, timpanele cu concerte de tot felul. Totu-i fain, ar zice ardeleanul, dar cum edilii celor trei orașe le-au pus la dispoziție interpreților, în loc de sălile polivalente ori alte locații, arenele de fotbal, urmează ca jucătorii echipelor din urbele respective să ia drumul bejeniei, pentru a disputa partidele oficiale pe unde or apuca! Urmați, desigur, de împătimiții fani! Mare ți-e Dumnezeu, iar ăi de au organizat asemenea concerte pe gazonul stadioanelor, te pomenești că se cred mai mai decât El! Să sperăm că, în afara distrugerii ierbii de pe teren, nu vom afla despre o parte din iubitorii de cântece că ar fi terminat și alte feluri de…ierburi! Nu de alta, dar se cam obișnuiește!