Marți seară, la Pitești, în cadrul etapei a nouăsprezecea, pe un teren peste care se putea schia în voie, echipa machedonului din Pipera n-a izbutit să-i dovedească pe producătorii de țuică marca „Doi ochi albaștri”. Argeșenii, ajutați de lunecușul toloacei și de ambiție, au reușit, precum un prestidigitator care scoate un iepuraș din pălărie, să „înghețe” pe tabelă un scor de egalitate (0-0).
Jocul a fost haotic, doar cu mingi bușite de la un careu spre celălalt, cu patinări spectaculoase și faulturi rezultate din alunecări, cu erori de arbitraj și cu proteste adresate „fluiericiului” Iulian Dima, mai ales pentru că, n-am înțeles de ce, acesta i-a mângâiat mai tot timpul pe creștet pe bucureșteni, făcându-se că… ninge la multe faze litigioase care ar fi trebuit tranșate în favoarea piteștenilor. Și toate astea sub o „ploaie de zăpadă” ca în poeziile lui Cornel Vlădeanu („O ploaie de zăpadă bate-n geam/ cu degete de sfânt dus în ispită/ luceferi albi lucesc pe macadam,/ iar lumea e în gânduri troienită”). Pe un astfel de gazon, mai întâi înghețat, apoi înmuiat de nemiloasele crampoane ale combatanților, era imposibil de practicat un fotbal spectaculos și tehnic, ci doar aruncarea „peticitei” spre careul advers, că poate-poate, cu ajutorul întâmplării, o nimeri cumva poarta. Dar n-a fost așa, fiindcă jocul a cam stagnat între cele două careuri.
Aproximativ 265 de asemenea trimiteri de la o linie de șaisprezece metri la alta a numărat megieșul meu de canapea Șomârlie, nelipsit la meciuri din fața televizorului ce-l dețin, pe motiv că la Samsungul lui nu se poate uita întrucât distinsa lui soție vizionează cu nesaț non-stop serialele turnate în țara lui Erdogan. Poate numărul nu este chiar exact, fiindcă bunul meu prieten a purces la mine purtând în buzunarul laibărului o sticlă cu un lichid gălbui numit de el ceai de rostoparniță, dar care nu a prea avut cine știe ce însușiri terapeutice, fiindcă, după consumarea lui, onorabilul a trecut în câteva reprize în lumea lui Morfeu. Dar în mod cert numărul „bufurilor” a fost considerabil, iar despre pase și alte dantelării nici că a putut fi vorba! Chestia neplăcută pentru „roș-albaștri” nu a fost neapărat starea terenului, ci faptul că, la sfârșitul partidei, egalul cu pricina le-a tăiat rația de trei puncte la care nădăjduiau. *În aceeași zi, la Ovidiu, temerara echipă a lui Leo Grozavu, Sepsi, nu s-a lăsat înfrântă de Viitorul lui Rednic, încheindu-și deplasarea cu scorul de 3-3. Nucă tare pare a fi această formație daco-maghiară! *Pe o mocirlă mai abitir decât aia în care se scaldă hipopotamii, la Voluntari, nepoții lui Sucă nu au reușit să le vâre pe gât prazul otrăvit cu care veniseră pregătiți de la Craiova.
Dimpotrivă, această a cincea remiză consecutivă a oltenilor (partida s-a încheiat cu scorul de 1-1) a avut efect… letal asupra lui Corneliu Papură, demis la finalul meciului. De consemnat ar mai fi minunea că Ivan a izbutit, în sfârșit, să înscrie, el aducând egalarea. *La Clinceni, tot pe zloată, echipa lui Poenaru, înotând mai eficient prin noroi, a reușit să-i întreacă pe plăieșii lui Croitoru cu scorul de 2-1. Cum mingea la golul al doilea al ilfovenilor s-a strecurat printre picioarele portarului Hankic, sugerez antrenorului său să-l transfere la unul dintre blocurile orașului, unde împricinatul poate dormi în cabina de la poartă fără să-l deranjeze careva! *Miercuri seară, pe Pancu l-a lovit din nou ghinionul, pierzând meciul cu UTA în minutele de prelungire, 92 și 94, după ce Poli Iași a condus cu 1-0 încă din minutul 9! Şi lui șefii clubului i-au pus bagajele la ușă, asemenea lui Papură! Ei, asta-i soarta antrenorilor urmăriți de nenoroc! *Pe stadionul din Tei, „câinii roșii” au reușit, ajutați „la vedere” de arbitrul Bârsan să câștige cu 2-1 jocul cu Gaz Metan. Cum bucureștenii sunt cu un picior în groapă, cele trei puncte primite de la „fluierarul” central seamănă cu o mană cerească! *Ultima partidă a etapei s-a jucat la Cluj, între elevii lui Edi Iordănescu și Astra. Cum giurgiuvenii fuseseră sugușați, deunăzi, de Sepsi cu 4-0, toată suflarea microbistă îi vedea pe alde Budescu pe năsălie! Dar n-a fost așa, fiindcă Deac și ai săi abia-abia au scos, în Gruia, un egal (1-1), năruindu-i speranțele fiului lui Tata Puiu de a se cocoța pe primul loc!