Mulțimea de nereguli, exagerări, inadecvări și greșeli venite tot mai des de la cei care ne conduc ori dinspre mulți dintre așa-zișii „formatori de opinie” arată clar că principiul „omul potrivit la locul potrivit” nu mai are nicio relevanță, nu se mai aplică nicicum. În disperarea de a obține un avantaj imediat (electoral, la politicieni ‒ de audiență, la jurnaliști), nu mai contează profesionalismul, rigoarea, corectitudinea unui demers, ci doar felul bombastic, senzaționalist în care îl prezinți publicului.
Acum câteva seri, o duduiță de la o televiziune, dând să ne lămurească despre un incendiu iscat de ciocnirea unui avion de pasageri japonez cu un altul al Gărzii de Coastă, exprimă cu convingere că vom viziona „imagini spectaculoase”! Mă întreb și eu, ca tot românul cu cele șapte clase, dacă groaznica dramă, în care au murit cinci oameni și s-au salvat in extremis 379 de persoane cuprinse de panică, amenințate de o pălălaie distrugătoare până la cer, poate fi spectaculoasă?! Poate… catastrofală, impresionantă, chiar înspăimântătoare, dar în niciun caz spectaculoasă! Cred că întregile cohorte de dudui care ne „informează” de pe ecranele numeroaselor tv-uri ar trebui să mai pună mânuțele pe câte-un dicționar, ca să cunoască sensul vorbelor. Nu intenționez să fac pe profesorul, dar acolo ar fi văzut, printre altele, că „spectaculos” are ca sinonime cuvintele „grandios”, „fastuos”, „spectacular”. Așadar, incendiu „spectaculos” poți spune doar dacă ești… Nero!
*Trecând pe… terenul propriu, mă minunez de o serie de jurnaliști care se dau de ceasul sfârșitului să ne informeze despre o mulțime de transferuri ale fotbaliștilor, mai toate din pură imaginație, de care conducătorii și antrenorii cluburilor nu au habar. Dorința de a stârni senzație și, prin aceasta, de a-și vinde „marfa” (vorba regretatului Eugen Barbu) îi pune în situații neplăcute pe finanțatori, bănuiți de negocieri ascunse. Dar și, mai cu seamă, pe drăguții de fani, care, mânați în arealul speranțelor de vorbele fără acoperire, capătă ambiții și certitudini deșarte, fiind gata să se ia la ceartă cu oricine pare că intenționează să le spulbere visul!
*Cum oamenii de la Federația de Fotbal izbutesc, mai tot timpul, să încurce ițele sportului rege mai abitir decât o pisică ghemul bunicii, am putea zice că nici ei nu prea se găsesc la locul potrivit! Dacă am lua la ochi doar ce se petrece cu echipele din Liga a doua, și ar fi suficient să ne dăm seama că alde Burleanu par depășiți în misia lor și cam dau cu bâta-n baltă. Este vorba despre faptul că opt formații din această ligă nu au drept de promovare, așadar fotbaliștii lor joacă doar de amorul artei, neavând ca obiectiv decât acela de a… fenta retrogradarea! Din acest motiv, unele echipe joacă în dorul lelii, ba, te pomenești, mai și mimează participarea, că oare ce rost are să-și zobească unghiile de la deștele picioarelor, atâta vreme cât nu au voie să promoveze!? Interdicția pomenită vine, pentru unele dintre aceste cluburi, din faptul că sunt de drept public, fiind finanțate de primării, în timp ce altele nu ar avea infrastructura impusă de FRF. Așa că opt cluburi, printre care CS Șelimbăr, lidera clasamentului actual, Corvinul Hunedoara, locul secund, Steaua, aflată pe locul al șaptelea, joacă un fel de lapte gros! Iar ca să poată promova trebuie musai să se transforme din club de drept public într-unul privat. Altfel, nu se poate! Or, să fim cinstiți: fără banii publici de la primării, acele echipe vor dispărea! Și atunci cum și când să crească, precum Făt Frumos, fotbalul mioritic? Poate când se va topi „clubul” Burleanu din Casa Fotbalului! Care e de-a dreptul… privatizat!
Acele echipe din B joacă să jumulească echipele ce vor să intre nu numai „de a… fenta retrogradarea”.