Despre ai noștri fotbaliști

Dârdoră mare din pricina meciurilor de calificare susținute de „naționalele” noastre ‒ cadeți și seniori ‒, întreținută cu sârg de comentariile „specialiștilor” în fotbal, începând cu nelipsitul arbitru-comentator Ion Crăciunescu și terminând cu cohortele de ziariști municipali și județeni. Cum „tricolorii” mici, ăi de sunt conduși de fostul „Briliant” al lui Ioanițoaia, au remizat cu echipa Olandei (stat ce se recomandă din 2020 ca fiind oficial Țările de Jos), presa mioritică a luat foc.

Sigur că este o ispravă să faci meci egal cu o trupă rasată, cu fotbaliști de valoare, dar e bine să te ferești să dai cu căciula în câini încă de la primul joc, sau să tragi un titlu de-o șchioapă pe prima pagină despre imberbul lui Gică Hagi, Andrei Ciobanu, botezat „bijutierul”, pentru că a marcat dintr-o lovitură liberă de pe la 22 de metri golul egalizator! De bună seamă, băieții lui Mutu au alergat mult, au fost curajoși și au ținut piept, cu toate puterile, jucătorilor „portocalii”, așa că sunt de lăudat, dar să nu ne dăm loviți de cataractă și să ne prefacem a nu fi văzut că în prima repriză mingea a stat mai mult în picioarele olandezilor, și doar în al doilea mitan ne-am mai împiciorongat oleacă, de fapt mai pe la sfârșit, când am pus, doar de câteva ori, ceva presiune pe ei. Că suntem chibiții unei patimi a lăudăroșeniei se vede și din notele atribuite de trimisul special la Budapesta, unde s-a jucat meciul, Vlad Nedelea, de la „Gazeta sporturilor”, care îi cadorisește pe „tricolori” cu note de la 6 în sus, chiar și un 8, iar elevilor școliți de Erwin van de Looi le trece în catalog un 4 și o mulțime de 5! Păi, mă întreb, dacă au fost egali pe tabelă, dacă și-au împărțit cumva posesia, cum naiba de nu-s egali și la note?!

Eu cred că mângâierile astea pe presupusa freză, când încă suntem chilugi, nu fac bine unor jucători tineri, la început de carieră! Nu de alta, dar numai un pas mai e până la vedetism! Apropo de „bijutierul” Ciobanu, al celor de la „Gazetă”, oare Mihăilă, care a înscris macedonenilor un gol superb, după o acțiune tot așa, nu ar fi trebuit să fie și el miluit cu același calificativ? *A doua zi, joi, pe Arena Națională, trupa alcătuită de Rădoi, cel scăpat miraculos de carantină, a întâlnit echipa Macedoniei de Nord, o țară cu doar două milioane și-un pic de locuitori, dar cu fotbaliști foarte buni. Meciul a fost mai anevoios decât raliurile care se organizează prin țările cu deșerturi, unde mașinile pleacă în viteză, merg ce merg ca unse, pentru ca apoi, pe la sfârșitul cursei, să li se înfunde carburatoarele cu nisip! Așa pățiră și „tricolorii” mari, care au condus cu 2-0 până în minutul 83, prin golurile lui Tănase și Mihăilă, moment când oaspeții noștri, profitând de efectul ceaiului de mac băut în loc de cafea, probabil, de alde Chiricheș la pauză, i-au vârât lui Niță o minge în plasă, ca doar peste două minute, când aleșii lui Rădoi încă mai făceau nani pe furate, aceiași muntenegreni să mai trântească o „buclucașă” în ațe! Așadar, era 2-2, situație ce ne-a produs o amărăciune cumplită, iar unora adevărate pagube, cum ar fi, de exemplu, vecinul meu Șomârlie ‒ neprimit de mine, de această dată, la televizor, fiind infectat cu virusul liliacului ‒, care, de draci, și-a spart, am aflat, televizorul cu siluita contribuție a unei sticle de bere Corona! Norocul lui Mirel cel negativ la Covid a fost Hagi junior, introdus aproape de spartul târgului, care cu mult calm a trimis mingea pe care scria 3-2 în plasa ghinionistului portar macedonean.

Am câștigat meciul, dar, cum avertizam mai înainte, e bine să nu dăm, deocamdată, de bucurie, cu căciula în văzduh! *Al doilea meci al juniorilor s-a disputat vineri, la Budapesta, contra Ungariei. Jucând împotriva unei echipe șubrezite de coronavirus și ciumpăvită de un cartonaș roșu încă din minutul 42, băieții lui Mutu au reușit după multă caznă și emoții să câștige cu scorul de 2-1. Ungurii au înscris primii (în minutul 57), apoi Mățan (în minutul 70), care după câteva driblinguri reușite a trimis o torpilă în plasa tânărului portar maghiar Bese, egalând. De la momentul acela s-a jucat doar la o poartă, alde Ciobanu ținându-i minute-n șir în careul propriu pe unguri. Așa s-a făcut că în minutul 86 Pașcanu a marcat golul victoriei. Din când în când elevii lui Zoltan Gera mai dădeau și ei câte-o raită prin arealul nostru, ultima, aproape de finalul meciului, fiind gata-gata să ne facă beleaua, când Vlad a salvat poarta de un gol, cum se spune, gata făcut! Dus pe pustii acest pericol, peste nu prea multe clipe arbitrul belgian Lawrence Visser, care ne-a furat ca în codru (fault în careu neacordat și o mulțime de alte faulturi făcute de maghiari, neluate în seamă), a fluierat sfârșitul partidei! *Duminică, „naționala” i-a primit pe arena din Strada Maior Coravu pe fotbaliștii lui Joachim Low. Meciul era considerat dificil, ținând cont de valoarea și isprăvile acestora. Numai că, în pofida faptului că germanii au intrat pe teren doar cu o șeniletă, și nu cu un panzer, cum au obiceiul, fotbaliștii noștri au fost dominați copios, ei ajungând destul de rar în careul lui Neuer, și atunci fără vlagă.

Oaspeții nu s-au întrebuințat decât rareori, dar au reușit să câștige cu 1-0, gol bănuit ca fiind rodul unui pui de ofsaid, autorul pasei din care Gnabry a înscris aflându-se, părelnic, o țâră intrat dincolo de linia fundașilor noștri. „Tricolorii” au părut, în unele momente, niște jaloane printre care nemții făceau slalom. Totuși, dintre cei care s-au aflat în teren, unul singur a făcut cât toți la un loc. Este vorba despre portarul Niță, care a apărat cel puțin trei goluri! În rest, fie vorba între noi, ceață! Trupa lui Mirel va juca miercuri la Erevan, orașul cafenelelor și al Moscheii Albastre. Poate acolo…