După rezultatul catastrofal al echipei noastre naționale în cadrul Ligii Națiunilor, divizia B, „aureolat” cu retrogradarea în divizia C, mai toată suflarea mioritică și-a pus această întrebare, pe care și-au mai atribuit-o mulți inși, dar în alte împrejurări. Exemplul cel mai la îndemână este volumul intitulat „Ce-i de făcut?”, scris de V.I. Lenin, în care părintele revoluției din octombrie 1917 analizează raporturile dintre elementele mișcării muncitorești și rolul de conducător al partidului.
Ei, bine, în situația fotbalului nostru, ajuns pe năsălie, această întrebare se poate referi, cu modificările de rigoare, la elementele mișcării sportive, în speță fotbalul, și rolul conducerii Federației de Fotbal! Așadar, ce-i de făcut, atâta vreme cât „tricolorii”, sub instruirea lui Edward Iordănescu, au terminat pe ultimul loc (al patrulea) într-o grupă cu Bosnia și Herțegovina, Finlanda și Muntenegru, niște echipe destul de modeste, de la care, cu multe scremete, au adunat doar 7 puncte, din 18 posibile. Adică, două victorii, un meci egal și trei înfrângeri. În mai toate întâlnirile, echipa girată de directorul tehnic al FRF Stoichiță și de președintele Răzvan Burleanu a jucat lamentabil, doar în ultima partidă, cu Bosnia și Herțegovina, a arătat altfel, câștigând cu 4-1, dar să nu uităm că ex-iugoslavii se aflau pe primul loc, la o distanță imposibil de recuperat, și în plus au venit la București cu o garnitură în care au dominat rezervele. Dar, oricum, trebuie să recunoaștem că în acest ultim „dans” băieții lui Edi au făcut o partidă bună, chiar foarte bună pe alocuri, dar ce folos?
Totul a fost de măgan, vorba ardeleanului, atâta vreme cât cele trei puncte nu le-au fost îndeajuns să se salte pe poziția a treia, care i-ar fi menținut în Liga B. Așa, ca deținători de „lanternă roșie”, ajunși în Liga C, vor fi niște fantome în fotbalul internațional, unde se vor duela cu echipe precum Luxemburg, Kosovo sau Feroe! Păi, și atunci, ce-i de făcut? În primul rând, pasul hotărâtor ar fi legat de primenirea urgentă a Federației de Fotbal, în care conțopiștii, unii puși de protectorii lor politici (vezi Burleanu, Stoichiță), alții ajunși acolo pe veresie, au prins licheni în fotoliile în care șed de multă vreme fără a avea rezultate cât de cât notabile. Preocuparea lor nu a fost promovarea fotbalului adevărat, cel al cluburilor de primă divizie (Superligă, numită pompos!), ci prestidigitația unor mișmașuri menite a „ridica” fotbalul feminin, pe cel de sală, acordând și câteva mânjeli și mângâieri cu adresă prin diviziile inferioare pentru a-și asigura voturile necesare menținerii lor în fruntea bucatelor. În rest, după ei potopul, care iată a sosit acuși, când rezultatele sunt jalnice, de-a dreptul de plâns! Iar ei, molfăindu-și gingiile, așezați în scaunele din piele de Cordoba, nu se gândesc nicio clipă la atitudinea aceea din care se naște supremul gest de onoare: demisia! Nu, ei vor să rămână la șefia fotbalului carpatin până la anii bătrâneții, când, până la urmă, prin legea firii, vor da ortul popii!
S-ar impune o analiză cu toți oamenii de bună-credință din domeniul sportiv, antrenori, finanțatori, chiar premierul țării și ministrul sportului, care să vină cu idei sănătoase pentru tratarea molimei din fotbalul românesc, scos din postura lăudabilă avută cândva. Să nu uităm participările la campionatele mondiale, la Cupa Campionilor Europeni, Cupa Balcanică ș.a.m.d.! Ar mai fi de luat în seamă îndreptarea spre o preocupare reală față de sportul acesta care a ajuns o adevărată pasiune mondială, așa cum se întâmplă în destule țări, de exemplu Bosnia și Herțegovina, Finlanda, Ungaria, Serbia și multe altele, care nu se fac de rușine în fața adversarilor, fie ei chiar foarte puternici. Desigur că nu trebuie să uităm jucătorii! Ei necesită mai multă atenție din partea cluburilor și a antrenorilor, și poate că ar fi momentul să se reducă importul de fotbaliști străini, în favoarea promovării celor autohtoni, care de multe ori nu au loc în echipe din pricina „stranierilor”.
Cât despre antrenor, ce-i de făcut? Cred că Edi Iordănescu ar trebui păstrat. Am în vedere mai multe motive, cel mai important fiind legat de faptul că nu știu cine ar dori să preia acum „naționala”, care-i destul de șubredă?! Au fost întrebați, după cum se știe, Hagi, Dan Petrescu, Boloni, care au refuzat. Apoi, tânărul Iordănescu a reușit cât de cât să strângă jucătorii într-o echipă care a izbutit în ultimele două meciuri să se miște acceptabil. Cum alți fotbaliști mai acătării nu sunt, asta-i marfa!, vorba unui chibiț. Nu-i înțeleg pe cei de la televiziile de sport și pe unii de la „Gazetă” de ce se dau de ceasul morții pentru a-l dezavua pe tânărul antrenor, cerându-i imperios demisia. Culmea e că aceia de-l vor dat afară sunt tot din ăia care mai probabil n-au jucat mingea nici măcar în curtea școlii! În schimb, câțiva foști fotbaliști, unii de marcă, sunt de părere că Edi trebuie să rămână pe postul acesta ingrat, întrucât, zic ei, nici naiba nu se înghesuie la o așa zestre… tare săracă! Ar mai conta și continuitatea lui la această echipă, ca și disponibilitatea etalată, ce nu poate fi ‒ cred eu, și nu numai eu ‒ deocamdată oferită de altcineva! Or, calificarea pentru următoarea competiție bate la ușă, iar unii umblă după potcoave de cai morți!
Răsfoiesc ziarele lui Ioanițoaia apărute după meciul cu Bosnia și constat mirat furia cu care câțiva simbriași de-acolo dau cu carandașul de-a azvârlita în Iordănescu junior, unii chiar jignitor, încercând să-l facă terci. Prea de tot! De ce atâta mânie, atâta zobeală, atâta răutate?! E adevărat că echipa României a retrogradat într-o grupă inferioară, dar… așa e în fotbal! Și, ca exemplu pentru scribălăii detractori, le amintesc dumnealor că și alte formații, unele cu fotbal de lăudat, trăiesc umilința retrogradării, cum sunt Suedia, Anglia, Cehia, Armenia… Dacă tot vor să-l demoleze pe Edi, atunci, în afara bușiturilor orbești, ce au întrecut complezența și bunul-simț, îi întreb de ce nu vin cu niște propuneri concrete privind un viitor antrenor al „naționalei”?! Așa, doar înjurând, e un fel de… nuntă fără lăutari! Numai că, deocamdată, conducerea FRF a decis ca Edi să rămână în continuare antrenorul „tricolorilor”. Asta e! Băieți, fiindcă nu v-a ieșit pasiența, strângeți veninul în clondirele pe care le goliți pe la diverse agape și aruncați-le peste gardul Federației! Poate așa, Burleanu și ai săi își fac frecție la… cap!
