Bâlciul deșertăciunilor

Încep să cred că doar Apocalipsa ne mai poate scăpa de televiziunile care, în zilele astea, se ocupă cu sârg de prigonitul unor candidați la jilțul de la Cotroceni. Mai alaltăieri seară, pe postul condus de un popă (nu e vorba de Postul Paștelui), o gașcă de falși inchizitori, în cadrul unei emisiuni care s-a transformat într-un adevărat bâlci, s-a dat de ceasul morții străduindu-se să-l jughinească pe reprezentantul unicului partid patriotic, președintele George Simion, și să-l acuze, printre altele, că este spion rus!

Nu am simpatie pentru acest candidat, dar ce am putut vedea în seara aceea pe ecranul ălora m-a oripilat. Aproape toți cei mai „importanți” salahori ai postului cu pricina, mai puțin Mircea Badea, s-au căznit din răsputeri, cu o încrâncenare rar întâlnită, să-l umilească pe acel om, de parcă în fața lor se afla un criminal! Din păcate pentru ei, insul le-a tăiat macaroana cu un calm olimpian, stricându-le, preotului fără biserică și acoliților lui, chermeza din care credeau că vor ieși în câștig. Ca unul care a făcut bătături de mai bine de patruzeci de ani pe la diverse televiziuni (TVR, Nova, Tele 7 abc, Realitatea, TV Sport, Cosmos), după cele văzute, am rămas cu sentimentul că unele posturi tv se cred formatoare de opinie, dar ajung să fie expresia sensului degradant al acestei… preocupări! Păcat, mai cu seamă că mulțimea de telespectatori este influențată de asemenea emisiuni și, din nefericire, e indusă cu știință în arealul minciunii! Cât despre tevatura din seara aceea, se poate spune că a fost un fel de bâlci al deșertăciunilor, cerându-i iertare domnului William Thackeray pentru nevinovatul… plagiat!

*Ṣi cum, pare-se, nu era suficient că de ceva timp trăim marcați de o hărmălaie politică, iată că mai apare și un fotbalist-fariseu, kosovarul Amir Rrahmani, care mimează ofensa de a nu fi fost tratat cu suficient respect de către spectatorii de pe Arena Națională din București, în timp ce el se afla cu mâinile clește pe gâtul lui Alibec! La meciul cu pricina ‒ România-Kosovo, din Liga Națiunilor ‒, în minutul 95 oaspeții au părăsit terenul și au plecat la cabine, în ciuda faptului că mai erau de jucat două minute din partida al cărei scor, la acel moment, era 0-0. Aspectul meciului a fost dezolant pentru noi, fiind nevoiți să privim cum elevii lui Mircea Lucescu sunt depășiți total de jucătorii din Kosovo. Rar am putut vedea atât de multe de greșeli, atâtea pase fără adresant, ezitări cu duiumul, nesiguranță în a conduce balonul și lipsa șuturilor la poarta adversă.

Pe scurt, „tricolorilor” nu le-a ieșit mai nimic, în schimb jucătorii lui Franco Foda au fost superiori la posesia mingii, au driblat pe oricine le-a ieșit în cale și au tras la poartă, uneori, nestingheriți. A fost un fel de șoarecele cu pisica, în care… mâța era kosovară! Din păcate, până și acest 0-0 îl datorăm, mai cu seamă, „bătrânului” portar Niță care ne-a salvat de la o rușinoasă înfrângere. Dar toate astea s-au sfârșit, cum aminteam, cu două minute înaintea fluierului final, când nitam-nisam Amir Rrahmani (nu fostul rapidist) i-a tras un umăr zdravăn lui Alibec, ca la joaca dintre comunele Falaștoaca și Dâlga, și de aici a pornit răzmerița kosovarilor (probabil pusă la cale). Imediat, ca la un semn, s-au pornit să-i împingă pe jucătorii noștri și să gesticuleze spre a stârni tribunele. Din rândul celor 50.000 de spectatori care suportaseră cu stoicism frigul nopții câțiva au scandat „Serbia, Serbia”. Atât le-a trebuit „ofensaților”, asta așteptau, a fost „colacul” de care s-au agățat imediat, victimizându-se.

Și, ca la o comandă, nemulțumiți că n-au putut câștiga partida, au luat „in corpore” calea cabinelor, chit că arbitrul îi îndemna să rămână să joace și cele două minute ce împlineau timpul regulamentar. Ei bine, împotriva tuturor încercărilor de a-i aduce în teren (mai bine de o oră s-au rugat de ei oficialii), totul a fost de-a surda! Răzvrătiții au plecat cu gândul că n-au putut obține victoria pe teren, dar crezând că invocând tot soiul de acuzații vor primi la „masa verde” câștigarea meciului cu 3-0. Spre decepția lor, regulamentul prevede altceva, anume că, indubitabil, ei, kosovarii, vor pierde jocul cu 3-0! Sigur că acest lucru depinde exclusiv de UEFA. Un glumeț mi-a transmis că cei de la forul european, știe el, vor hotărî rejucarea partidei într-o altă țară! Pușchea pe limbă, prietene! Că în ziua de azi te poți aștepta la orice!

P.S. Aflăm de la unele televiziuni, altele decât cea care se ocupă cu tot alaiul de bâlciul alegerilor prezidențiale, că împricinatul George Simion nu a fost spion rus, ba, din contră ‒ ar rezulta dintr-un ucaz ucrainean ‒, a fost cel care a afirmat că vecinii noștri ocupă glii românești și că românii de acolo sunt năpăstuiți! Doar pentru asta a fost declarat indezirabil! Îi întreb pe delatori: spion ori patriot?! Oare pentru cine și de ce acest bâlci? Hapciu!