Rata dobânzii pe 10 ani la datoria publică germană se apropie de 2,80%, cel mai ridicat nivel de la criza economică din 2008. Rata Franței se situează în jurul valorii de 3,50%.
Tendința ascendentă a ratelor dobânzilor pe termen lung din zona euro este surprinzătoare, notează Boursorama. Piețele se așteaptă în continuare ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile sale cheie (cu 25 până la 50 de puncte de bază) până la sfârșitul acestui an, ca răspuns la scăderea inflației (care a ajuns la 2,4% în februarie).
Zona euro este penalizată de lipsa investițiilor în producție și de consumul slab. ”Ne-am fi așteptat la o scădere a ratelor dobânzilor pe termen lung, dar ceea ce am văzut a fost o creștere puternică de 70 de puncte de bază”, scrie Patrick Artus, economist-șef la banca franceză Natixis. ”Singura explicație este schimbarea de atitudine a guvernelor cu privire la politica fiscală și deficitele publice”.
Într-adevăr, toate țările din zona euro, în special Germania și Franța, au început să își crească cheltuielile militare, iar normele bugetare ale Uniunii Europene au fost adaptate astfel încât această creștere să nu fie inclusă în deficitul public, care este limitat la 3% din PIB.
Cheltuielile de apărare care depășesc pragul de un punct procentual din produsul intern brut al Germaniei vor putea fi aprobate fără a se ține cont de „frâna datoriei” (Schuldenbremse).
Planurile pentru anii următori, calificate de experți drept o „bazooka majoră” și anunțate de partidele conservator și social-democrat, reflectă o accelerare spectaculoasă a bulversărilor în prima economie europeană, declanșate de ruptura transatlantică inițiată de președintele american Donald Trump și de apropierea sa de Rusia, în detrimentul Ucrainei și al Europei.
Comisia Europeană recomandă o creștere a cheltuielilor militare ale UE cu 800 de miliarde de euro, 650 de miliarde de euro urmând să fie plătite de statele membre și 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi UE.
În total, deficitul public în zona euro (prevăzut inițial la 3,2% din PIB în 2025 și 2026) va ajunge probabil la cel puțin 4%, inclusiv cheltuielile militare și investițiile în infrastructură.
Prin urmare, subliniază Artus, ”tendința ascendentă a ratelor dobânzilor pe 10 ani este o reacție la creșterea semnificativă și neanticipată a deficitelor”.