Dolarul are cel mai slab început de an din 1973. Politica comercială haotică a președintelui Donald Trump, deficitele fiscale uriașe și amenințările la adresa independenței Rezervei Federale riscă să afecteze grav moneda americană.
În schimb, moneda chineză, yuanul, strict controlată, a atins cel mai înalt nivel de când Trump a fost reales în noiembrie.
Liderii Chinei consideră că un yuan acceptat la nivel global poate proteja exportatorii de fluctuațiile valorii dolarului și poate atenua amenințarea sancțiunilor SUA. Ponderea yuanului în facturi și împrumuturi externe a crescut și s-a înregistrat o dezvoltare impresionantă a infrastructurii financiare non-dolar pentru a se adapta acestei situații, scrie The Economist.
Totuși, yuanul este utilizat în doar 4% din plățile internaționale în termeni valorici (față de 50% pentru dolar). Activele în yuan reprezintă doar 2% din rezervele valutare ale băncilor centrale globale (față de 58% pentru activele în dolari). O mare parte din discrepanță poate fi atribuită controalelor exercitate de China asupra fluxurilor monetare care intră și ies din țară. Mulți analiști consideră că internaționalizarea yuanului este imposibilă atâta timp cât aceste controale rămân în vigoare.
Dar chiar și după ce America a devenit cea mai mare economie din lume, a fost nevoie de zeci de ani pentru ca dolarul să ajungă la poziția dominantă. Din acest punct de vedere, China înregistrează progrese rapide.
Peste 30% din comerțul Chinei cu bunuri și servicii se realizează acum în propria monedă (față de 14% în 2019). China decontează peste 50% din totalul încasărilor transfrontaliere (inclusiv fluxurile financiare) în yuan, față de mai puțin de 1% în 2010.
În luna mai, autoritățile de reglementare au comunicat marilor bănci că cel puțin 40% din împrumuturile destinate facilitării comerțului trebuie să fie acordate în yuani. Un studiu publicat de economiștii de la Rezerva Federală a constatat că, după impunerea sancțiunilor asupra Rusiei în 2022, băncile chineze au trecut aproape toate împrumuturile noi acordate în străinătate de la dolari la yuani.
China a acordat 4,5 trilioane de yuani (630 miliarde de dolari) în linii de swap către 32 de bănci centrale, creând o plasă de siguranță financiară globală care rivalizează cu cea a FMI. Ideea este de a garanta accesul țărilor la yuan în caz de criză, oferindu-le încrederea necesară pentru a împrumuta și a cumpăra în această monedă.
Băncile de compensare pentru decontarea plăților în yuani (aproape toate operate de instituții chineze) au fost înființate în 33 de piețe.
Următoarele luni ar putea fi decisive. Scăderea încrederii în dolar și un mediu macroeconomic favorabil ar trebui să stimuleze eforturile Chinei. Creșterea pieței bursiere a oferit străinilor un stimulent financiar pentru a deține active în yuani.