Un vast teren gol din estul deprimat al Germaniei este locul unde ambiția lui Olaf Scholz de a crea o moștenire economică durabilă a părut de neoprit.
Pe acest teren de lângă Dresda, cancelarul, mânuind o lopată, a început, într-o zi călduroasă de august, să sape la fundația unei fabrici a Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de alți demnitari.
Proiecte abandonate
O lună mai târziu, acest entuziasm a suferit o lovitură zdrobitoare, deoarece un alt proiect mai mare al rivalului Intel de a produce unele dintre cele mai avansate microcipuri din Europa a eșuat, relatează Bloomberg. Decizia de a opri o investiție de peste 30 de miliarde de euro în Magdeburg (tot în est) a venit după ce oficialii au dat asigurări repetate cu privire la intenția companiei de a continua.
Aspirația de a transforma Germania într-o superputere în domeniul semiconductorilor, descrisă de persoane din interior ca fiind condusă personal de Scholz, pare acum tot mai lipsită de speranță.
Cu o coaliție tripartită distrusă, cancelarul social-democrat se va confrunta în curând cu alegeri care ar putea pedepsi eșecul său de a asigura baze solide pentru creștere în cea mai mare economie din regiune.
Nu mai puțin dezorganizată este strategia mai largă a Europei de a extinde capacitatea de producție de cipuri suficient pentru a se reafirma ca un pilon al prosperității globale.
Încercarea Germaniei de a se reinventa ca centru al semiconductorilor face parte dintr-o cursă mondială pentru a câștiga controlul asupra erei digitale și a forței motrice din spatele tehnologiilor viitoare, cum ar fi inteligența artificială.
„Aceste microcipuri sunt peste tot – în telefoanele, aspiratoarele, frigiderele și mașinile noastre”, a declarat luni vicecancelarul Robert Habeck la radio Deutschlandfunk, explicând de ce Germania nu ar trebui să renunțe la Intel. „Întreaga noastră economie depinde de ele. Dependența de gazul rusesc nu este nimic în comparație cu aceasta”.
Obiectivul UE este de a crește cota de piață în producția globală de semiconductoare la 20% până în 2030 – un obiectiv care pare de neatins. Nivelul în 2024 a fost de doar 8,1%, iar fără investiții suplimentare, acesta va scădea la 5,9% până în 2045, conform unei analize realizate de grupul de lobby al industriei germane Zvei și de firma de consultanță Strategy.
Demersul Intel de a produce unele dintre cele mai moderne cipuri în Germania a fost prezentat la începutul anului 2024 de către directorul executiv de atunci, Pat Gelsinger, drept un „salt uriaș înainte pentru întreaga Europă”. Deși proiectul se află acum într-o „pauză” de doi ani, multe persoane din industrie îl consideră în esență abandonat.
Producătorul american de cipuri Wolfspeed, aflat în dificultate, și furnizorul german de piese auto ZF Friedrichshafen au retras, de asemenea, planurile de extindere, iar GlobalFoundries a relocat o parte din producție din Dresda în Portugalia.
Pentru ca Germania să producă în viitor cipuri AI de ultimă generație, alternativele la Intel sunt puține: TSMC nu va produce cele mai avansate semiconductoare ale sale în afara Taiwanului.