Aspirația de a transforma Germania într-o superputere în domeniul semiconductorilor, descrisă de persoane din interior ca fiind condusă personal de cancelarul Scholz, pare acum tot mai lipsită de speranțăUn vast teren gol din estul deprimat al Germaniei este locul unde ambiția lui Olaf Scholz de a crea o moștenire economică durabilă a părut de neoprit.
Pe acest teren de lângă Dresda, cancelarul, mânuind o lopată, a început, într-o zi călduroasă de august, să sape la fundația unei fabrici a Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de alți demnitari.
Proiecte abandonate
O lună mai târziu, acest entuziasm a suferit o lovitură zdrobitoare, deoarece un alt proiect mai mare al rivalului Intel de a produce unele dintre cele mai avansate microcipuri din Europa a eșuat, relatează Bloomberg. Decizia de a opri o investiție de peste 30 de miliarde de euro în Magdeburg (tot în est) a venit după ce oficialii au dat asigurări repetate cu privire la intenția companiei de a continua.
Aspirația de a transforma Germania într-o superputere în domeniul semiconductorilor, descrisă de persoane din interior ca fiind condusă personal de Scholz, pare acum tot mai lipsită de speranță.
Cu o coaliție tripartită distrusă, cancelarul social-democrat se va confrunta în curând cu alegeri care ar putea pedepsi eșecul său de a asigura baze solide pentru creștere în cea mai mare economie din regiune.
Nu mai puțin dezorganizată este strategia mai largă a Europei de a extinde capacitatea de producție de cipuri suficient pentru a se reafirma ca un pilon al prosperității globale.
Încercarea Germaniei de a se reinventa ca centru al semiconductorilor face parte dintr-o cursă mondială pentru a câștiga controlul asupra erei digitale și a forței motrice din spatele tehnologiilor viitoare, cum ar fi inteligența artificială.
„Aceste microcipuri sunt peste tot – în telefoanele, aspiratoarele, frigiderele și mașinile noastre”, a declarat luni vicecancelarul Robert Habeck la radio Deutschlandfunk, explicând de ce Germania nu ar trebui să renunțe la Intel. „Întreaga noastră economie depinde de ele. Dependența de gazul rusesc nu este nimic în comparație cu aceasta”.
Obiectivul UE este de a crește cota de piață în producția globală de semiconductoare la 20% până în 2030 – un obiectiv care pare de neatins. Nivelul în 2024 a fost de doar 8,1%, iar fără investiții suplimentare, acesta va scădea la 5,9% până în 2045, conform unei analize realizate de grupul de lobby al industriei germane Zvei și de firma de consultanță Strategy.
Demersul Intel de a produce unele dintre cele mai moderne cipuri în Germania a fost prezentat la începutul anului 2024 de către directorul executiv de atunci, Pat Gelsinger, drept un „salt uriaș înainte pentru întreaga Europă”. Deși proiectul se află acum într-o „pauză” de doi ani, multe persoane din industrie îl consideră în esență abandonat.
Producătorul american de cipuri Wolfspeed, aflat în dificultate, și furnizorul german de piese auto ZF Friedrichshafen au retras, de asemenea, planurile de extindere, iar GlobalFoundries a relocat o parte din producție din Dresda în Portugalia.
Pentru ca Germania să producă în viitor cipuri AI de ultimă generație, alternativele la Intel sunt puține: TSMC nu va produce cele mai avansate semiconductoare ale sale în afara Taiwanului.
Era clar că Ioropa a pierdut această cursă de pe vremea când a renunțat la a mai produce telefoane mobile.
Unii mai țin minte că Nokia. Ericsson. Bosch, Alcatel, Sagem, Telit… făceau telefoane. Atunci s-a pierdut cursa.
Au renuntat la productia de telefoane pentru ca asiaticii mai muncesc inca cu salarii mai mici si nu au sindicate care sa ceara tot mai mult pe munca din ce in ce mai putina!
Dacă spui asta de multe ori, s-ar putea să crezi că este adevărat. De când lumea și pământul aud chestia asta cu salariile mici in altă parte. Este o MARE ABERAȚIE. Nu confunda industria semiconductorilor cu industria textilă. In industria textilă, un cusător se pregătește în 8 ore de la zero. In industria semiconductorilor un inginer se formează în ani și inovația e permanentă. Cine nu ține pasul dispare. Un inginer bun, plătit prost în Asia pleacă în SUA sau Europa pe salarii mai mari, că este nevoie de așa ceva.
Europa a pierdut cursa asta când a încetat să ofere stimulente economice pentru industriile extrem de competitive și talentele au părăsit Europa sau investitorii au încetat să mai investească în cercetarea-dezvoltare. Asta e. Vrei sa te bați cu SUA care are programe de sute de miliarde $ in ajutoare financiare, cu China sau Taiwan care fac la fel, punând biruri, preturi mari la energie și apă și vorbind de idealurile unei lumi mai „ecologice”? Atunci mult noroc Europa! Că numai norocul ne mai poate salva.