Dezinflația va fi determinată în principal de bunurile neenergetice și de produsele alimentareComisia Europeană tocmai a anunțat că se așteaptă la o inflație sub așteptări în zona euro în 2024, de 2,5%, față de 2,7% prognozat anterior, și a confirmat prognoza de creștere economică de 0,8%, în pofida tensiunilor geopolitice.
Vestea bună este că prețurile de consum au încetinit datorită cifrelor înregistrate la începutul anului. Acestea se apropie de obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE), ceea ce ar trebui să susțină planurile instituției din Frankfurt de a reduce ratele dobânzilor începând cu luna iunie.
Această relaxare monetară va sprijini revenirea creșterii economice în lunile următoare. Inflația ar trebui să continue să scadă și să își atingă ținta puțin mai devreme în 2025 decât se preconiza în previziunile anterioare publicate la 15 februarie, potrivit Comisiei Europene.
Pentru anul viitor, Bruxelles-ul se așteaptă acum la o creștere a prețurilor de 2,1% în cele 20 de țări care împart moneda unică, față de 2,2% anterior, notează AFP. Prețurile au scăzut considerabil de la vârful de inflație de 10,6% atins în octombrie 2022.
„Se preconizează că dezinflația va fi determinată în principal de bunurile neenergetice și de produsele alimentare, în timp ce inflația din sectorul serviciilor va scădea doar treptat, în concordanță cu presiunile salariale”.
Pentru întreaga Uniune Europeană, BCE preconizează o inflație de 2,7% în acest an și de 2,2% anul viitor (-0,3 puncte pentru ambele cifre).
În ceea ce privește creșterea economică, ce este mai rău pare să fi trecut. Anul trecut, zona euro a fost împotmolită în stagnare, creșterea produsului intern brut (PIB) stabilizându-se la 0,4%.
Însă Comisia a confirmat redresarea în urma unui prim trimestru peste așteptări. Într-o a doua estimare publicată miercuri, institutul european de statistică Eurostat a menținut cifra de creștere de 0,3% pentru primele trei luni ale anului.
„Economia UE și-a revenit în mod semnificativ în primul trimestru, ceea ce indică faptul că am scăpat după un 2023 foarte dificil”, a afirmat comisarul european Paolo Gentiloni. El estimează „o accelerare treptată a creșterii în cursul acestui an și al anului viitor, cu un consum privat susținut de scăderea inflației, de o redresare a puterii de cumpărare și de o creștere continuă a ocupării forței de muncă”.
Germania, veriga slabă
Germania trage în continuare Europa în jos. Creșterea sa este așteptată să fie practic zero în acest an (+0,1%), în timp ce Bruxelles-ul prevedea în februarie un procent de 0,3%. Se așteaptă ca în 2025 să își revină, cu o creștere a PIB-ului de 1%, dar, din nou, mai puțin decât cei 1,2% prevăzuți anterior.
Principala economie europeană continuă să sufere de pe urma creșterii prețurilor la energie legate de întreruperea importurilor sale de gaze din Rusia ca urmare a războiului din Ucraina.
În acest context, este probabil ca finanțele publice să rămână sub presiune. Ponderea datoriei ar urma să rămână la 90% din PIB în zona euro în acest an, înainte de a crește din nou ușor anul viitor, până la 90,4%, cu mult peste plafonul de 60% stabilit de normele bugetare europene.
