Victorie amară a UE. Renunțarea la dependența de Rusia a dublat prețurile la gaze

Înlocuirea dependenței de gazele rusești cu dependența de gazele lichefiate, importate în special din SUA, a provocat o dublare a prețurilor în UE. Potrivit Curții de Conturi Europene, măsurile luate pentru accesibilitatea prețurilor, atât la consumatorii casnici, cât și la cei industriali, nu au avut un efect vizibil. Totodată, cheltuielile totale cu subvențiile pentru energie în Uniunea Europeană s-au ridicat la 390 miliarde de euro.

Renunțarea rapidă la importurile de gaze provenite din Rusia, care, în 2021, reprezentau 45 % din totalul importurilor de gaze ale UE, a generat o criză a aprovizionării, care a afectat grav accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene. În august 2022, prețurile angro ale gazelor au atins un vârf de 339 de euro pe megawatt-oră (MWh), comparativ cu 51 de euro/MWh în august 2021. Acest lucru a afectat și prețurile energiei electrice, care evoluează în paralel cu cele ale gazelor în Europa. De exemplu, în Italia, prețul angro per MWh de energie electrică ajunsese la 543 de euro în august 2022 (comparativ cu 112 euro/MWh în august 2021). Statele membre au început să subvenționeze prețurile la gaze și la energie electrică drept răspuns la criză în 2022 pentru a reduce impactul asupra gospodăriilor și a întreprinderilor.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, numai în 2022, subvențiile totale pentru energie în UE s-au ridicat la 390 de miliarde de euro. Concluzia generală a Curții de Conturi Europene în ce privește abordarea siguranței furnizării de gaze de către UE a fost că atingerea obiectivelor măsurilor de răspuns la criză este imposibil de demonstrat. ”Impactul măsurilor luate ca răspuns la acțiunea Rusiei de a folosi gazul drept armă nu este întotdeauna evident, iar dependența sporită a UE de gazul natural lichefiat și necesitatea decarbonizării unei părți din consumul de gaze din UE prezintă noi provocări. Prețurile s-au stabilizat la o medie de aproximativ 45 de euro/MWh în 2023, dublul nivelurilor din perioada anterioară crizei”, se arată în raportul Curții de Conturi Europene.

Consumul va rămâne ridicat

În 2021, UE a consumat 421 de miliarde de metri cubi de gaze, reprezentând 24 % din mixul său energetic, deși au existat variații mari la nivelul UE. În același an, 21 % din energia electrică a UE și 38 % din energia sa termică (menajeră și industrială) au fost produse pe bază de gaze. Chiar și luând în considerare reducerea preconizată a consumului de gaze determinată de obiectivele UE în materie de climă și energie pentru 2030, UE tot va consuma aproximativ 300 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, consideră Curtea de Conturi Europeană. Având în vedere că UE a importat 83 % din gazele sale în 2021, în creștere față de 73 % în 2014, siguranța furnizării de gaze este esențială pentru bunăstarea și prosperitatea UE.

În 2020, Comisia Europeană sublinia expunerea redusă a UE „la piețele internaționale volatile de produse energetice”, evidențiind că prețurile gazelor erau mai mici în Europa decât în țările G20 care se bazau pe importuri de GNL (China, Coreea de Sud și Japonia). Situația s-a schimbat în prezent, odată cu creșterea dependenței UE de GNL, un produs comercializat la nivel mondial. Acest lucru sporește riscul unor prețuri mai ridicate din punct de vedere structural și al unei volatilități crescute pe o piață tensionată.

”Având în vedere acest nou peisaj al siguranței furnizării, UE trebuie să acorde o mai mare importanță accesibilității prețurilor, în paralel cu activitatea sa detaliată pentru asigurarea disponibilității, atunci când analizează siguranța furnizării de gaze și când își structurează răspunsul”, se precizează în raport.

Economie forțată

Obiectivul de reducere cu 15 % a cererii de gaze a fost atins datorită acțiunilor statelor membre, precum și datorită prețurilor ridicate și unei ierni calde, susține Curtea de Conturi Europeană. În iulie 2022, Comisia a estimat că o întrerupere totală a gazelor rusești ar putea duce la un deficit de aprovizionare de 30 de miliarde de metri cubi în UE și la epuizarea stocurilor până la sfârșitul iernii 2022-2023, chiar și în contextul unor importuri ridicate de GNL. Pentru a preveni această problemă, Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului a introdus o reducere voluntară a cererii cu cel puțin 15 % (45 de miliarde de metri cubi), inițial pentru perioada august 2022-martie 2023, care a fost prelungită apoi până în martie 2024.

Consumul de gaze din UE scăzuse deja cu 10,4 % din cauza prețurilor ridicate din ultimele 12 luni anterioare lunii august 2022, când a fost adoptat obiectivul de 15 %. Obiectivul stabilit în Regulamentul (UE) 2022/1369 a transmis un semnal clar pieței și a furnizat un cadru de acțiune. Potrivit planurilor naționale actualizate privind energia și clima prezentate de 17 state membre în 2023, acțiunile pe termen scurt de reducere a cererii se axau pe două domenii principale: campanii de informare privind economisirea gazelor/energiei electrice și măsuri de reducere a încălzirii și a răcirii. Obiectivul a fost depășit în perioada august 2022-martie 2023, în care s-a înregistrat o reducere globală de 18 % a consumului de gaze în UE. Comisia Europeană a estimat că 50 % din această reducere s-a datorat gospodăriilor, 43 % industriei și 7 % sectorului producției de energie electrică.