Valul de falimente corporative va deveni tsunami

Numărul falimentelor este în creștere în întreaga lume, atingând în unele țări volume care nu au mai fost înregistrate de după criza financiară din 2008.

Un deceniu de bani ieftini a insuflat un fals sentiment de invincibilitate în rândul directorilor de întreprinderi și al managerilor de capital privat, care au uitat că, în mod normal, după un boom urmează o criză. Acum, o combinație de slăbire a cererii, inflație galopantă, bilanțuri supraîndatorate și costuri de împrumut mult mai mari se va dovedi prea mult pentru debitorii mai slabi.

Potrivit Bloomberg, falimentele din SUA în primele șase luni ale acestui an au fost cele mai mari din 2010 încoace în rândul companiilor acoperite de S&P Global Market Intelligence.

În Anglia și Țara Galilor, insolvențele corporative se apropie de un nivel maxim al ultimilor 14 ani. În Suedia, sunt cele mai mari din ultimul deceniu, în timp ce în Germania, falimentele au urcat cu aproape 50% în iunie, de la an la an, la cel mai ridicat nivel din 2016. În Japonia, falimentele sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

În mod normal, numărul insolvențelor crește odată ce recesiunea a început deja, dar afacerile se prăbușesc chiar dacă piețele forței de muncă și profiturile corporatiste arată o rezistență surprinzătoare.

Modelele de afaceri defectuoase, compozițiile de capital supraîndatorate și industriile cu probleme structurale nu sunt bine plasate pentru a face față unei creșteri bruște a ratelor dobânzilor. „Dintr-o dată, caracteristica definitorie a falimentului – rămânerea fără bani – este din nou relevantă”, spune Robin Knight, economist la firma de consultanță AlixPartners.

De asemenea, s-a înregistrat o creștere notabilă a numărului de companii care au solicitat pentru a doua oară intrarea în faliment, semn că aceste grupuri ar fi trebuit să fie restructurate mai mult înainte.

Dar, mai degrabă decât un șoc scurt și brusc, așa cum s-a întâmplat în 2008, experții în restructurare anticipează o perioadă îndelungată de dificultăți ale companiilor, deoarece este probabil ca ratele dobânzilor să rămână ridicate pentru o perioadă lungă de timp –  băncile centrale încearcă să înăbușe inflația. Companiile mai mici sunt vulnerabile la o scădere a împrumuturilor bancare.

Neîndeplinirea unor obligații de plată mari sporește riscul unui cerc vicios în care furnizorii nu sunt plătiți, muncitorii își pierd locurile de muncă, băncile înăspresc și mai mult criteriile de creditare, iar alte companii dau faliment.

Nu este surprinzător faptul că firmele de transport de marfă și de bunuri de consum au fost afectate. Totodată, sectorul construcțiilor și cel industrial resimt presiunea pe măsură ce producția globală stagnează.

Pentru consilierii financiari, misiunile de restructurare contribuie la compensarea unei scăderi importante în domeniul fuziunilor, achizițiilor și al ofertelor publice inițiale. Pentru toți ceilalți nu prea există motive de bucurie. O perioadă prelungită de falimente corporative este abia la început.