Ursulei von der Leyen i-a explodat în față energia verde. Un blackout total este iminent

Acum probabil că toate pregătirile cu provizii pentru cel puțin 3 zile cerute de Comisia Europeană au căpătat sens. Blackout-ul major produs luni în Spania, Portugalia, Andorra și sudul Franței se poate repeta oricând în orice țară din UE, având în vedere trecerea masivă la energia intermitentă și instabilă a regenerabilelor. Pentru că nici atacurile cibernetice și nici așa-zisa vibrație atmosferică indusă nu au condus la  căderea sistemului energetic, ci chiar panourile fotovoltaice instalate masiv în Spania.

Deși cochetau cu ideea năstrușnică să dea din nou vina pe ruși, suspiciunea de atac cibernetic aflat în spatele penei de curent catastrofice din Spania, Portugalia și sudul Franței a fost rapid anihilată de autoritățile din sectorul energetic. Nici măcar teoria jalnică lansată de portughezi, potrivit căreia, din cauza variațiilor extreme de temperatură din Portugalia sau din Spania, ar fi existat oscilații anormale în liniile de foarte înaltă tensiune (400 KV), fenomen cunoscut sub numele de „vibrație atmosferică indusă”, care ar fi provocat defecțiuni de sincronizare între sistemele electrice, nu a stat în picioare. Promisiunile unor anchete ulterioare nu au reușit să liniștească pe nimeni, astfel că factorii responsabili au fost nevoiți să vină urgent cu un răspuns, chiar înainte de evaluarea pagubelor, care ar putea fi de ordinul miliardelor de euro. Primul răspuns a venit de la autoritățile din Spania, care au transmis că au avut loc două evenimente de deconectare a producției de energie, cel de-al doilea fiind fatal pentru sistem. Deși încă se investighează incidentele, oficialii spanioli au recunoscut că deconectarea ar fi venit chiar din regiunea cu cele mai multe parcuri fotovoltaice de mari capacități. În mixul energetic din Spania, 33,86% o reprezintă capacitățile de energie solară, 20,8% hidroenergie, 14,33% eolian și 26,64% gaze. La ora producerii dezastrului, conform site-ului app.electricitymaps.com, Spania a înregistrat un vârf de producție de energie fotovoltaică de 60,24% din totalul producției, în condițiile în care hidro asigura 10,11%, eolianul, 10,6%, iar gazul, 6,76%. Dovadă că acolo s-a întâmplat ceva grav este că, de la o medie de 45% din producție, solarul a ajuns marți să mai producă în Spania doar 35%.

Perturbare gravă a sistemului

Prof. univ. Silviu Gurlui susține că blackout-ul din Spania, care a afectat Peninsula Iberică, a fost provocat de o supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară. Astfel, potrivit acestuia, în jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp. În mod normal, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz. Însă luni, vârful solar a perturbat grav acest echilibru, arată prof. univ. Silviu Gurlui. ”Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear). Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz. Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu. Dimpotrivă, fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan. Această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz. De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult”, a precizat prof. univ. Silviu Gurlui.

Au accelerat colapsul

Analizele ulterioare au arătat că, imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc, acest comportament confirmând teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței, mai spune specialistul. Acesta semnalează că turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul. ”Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate: se închid centrale, se taie secțiuni de rețea și se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale. Pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței. Deși rețelele moderne dispun de invertoare inteligente (care pot regla curentul), baterii de reacție rapidă și de sisteme automate de reducere a producției, capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona mărimea uriașă a vârfului solar, viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea și lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă)”, a mai precizat prof. univ Silviu Gurlui. Acesta a mai atras atenția că fluctuațiile foarte violente solare si eoliene pot perturba puternic rețeaua surselor convenționale, care au alt ritm, altă inerție, și că e un echilibru fragil care poate fi susținut în special cu baterii uriașe sau linii de export de mare capacitate.