Negociatorii țărilor membre ale Uniunii Europene și eurodeputații au ajuns la un acord privind reducerea legislației privind sustenabilitatea corporativă, după luni de presiuni din partea companiilor și guvernelor.
Modificările, care ar slăbi normele pentru marea majoritate a întreprinderilor vizate în prezent, vin ca răspuns la criticile din partea unor sectoare industriale, potrivit cărora birocrația și reglementările stricte ale UE împiedică competitivitatea față de concurenții străini, notează Reuters.
„Acesta este un pas important către obiectivul comun de a crea un mediu de afaceri mai favorabil pentru a ajuta companiile noastre să crească și să inoveze”, a declarat într-un comunicat ministrul danez al afacerilor europene, Marie Bjerre. Jorgen Warborn, europarlamentar din Partidul Popular European, a salutat un „compromis excelent”.
Directiva UE privind raportarea durabilității corporative (CSRD) impune companiilor să divulge detalii despre impactul lor asupra mediului și societății, pentru a fi mai transparente față de investitori și consumatori.
Deși măsura viza aproximativ 50 000 de întreprinderi cu peste 250 de angajați, negociatorii europeni au convenit să se aplice numai întreprinderilor europene cu peste 1000 de angajați și cu un venit net anual de peste 450 de milioane de euro. Pentru firmele din afara UE, pragul a fost stabilit la 450 de milioane de euro din cifra de afaceri generată în cadrul blocului.
Acordul limitează directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD) doar la cele mai mari corporații din UE, care au peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 1,5 miliarde de euro.
De asemenea, Uniunea Europeană a renunțat la o clauză care obliga companiile să adopte planuri de tranziție climatică în conformitate cu CSDDD. SUA și Qatar au îndemnat Bruxelles-ul să relaxeze reglementările în această privință, avertizând asupra riscurilor de perturbare a comerțului cu gaze naturale lichefiate.
Companii precum Exxon Mobil, dar și Germania și Franța, au pledat pentru standarde și mai puțin restrictive, solicitând abrogarea completă a directivei privind diligența, pe care o considerau dăunătoare competitivității întreprinderilor europene.
Parlamentul European și țările UE trebuie să aprobe modificările pentru a deveni lege, ceea ce ar trebui să fie acum o formalitate.