Importurile de gaze ale României au explodat în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Culmea este că producția internă de gaze a fost cam la același nivel din 2023, însă importurile acum au fost mai mult decât duble față de aceeași perioadă de acum 2 ani, în condițiile în care marii consumatori al acestui produs energetic au dispărut. Cel mai probabil, importurile masive, care adâncesc și mai mult deficitul balanței comerciale, sunt făcute pentru a livra gaze Republicii Moldova.
Importurile de gaze naturale în primul trimestru al acestui an au crescut cu 107% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată raportul publicat de Institutul Național de Statistică. Culmea este că producția internă de gaze în primele trei luni ale acestui an (1.918,1 mii tone echivalent petrol – tep) a fost aproximativ egală cu cea din perioada similară din 2023 (1.920 mii tep) și apropiată de cea din 2024 (1.920 mii tep), însă importurile au fost duble față de 2024 și triple față de 2023. Recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, se lăuda că anul trecut România a devenit în premieră cel mai mare producător de gaz din UE, după ce Romgaz și-a crescut producția ”după investiții fără precedent”.
”Una dintre investițiile noastre strategice este la Caragele. În 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, respectiv evaluarea acumulărilor deja descoperite, evidențierea de noi acumulări și exploatarea acestora, Romgaz va derula în continuare lucrări de investiții pentru forarea de noi sonde de mare adâncime și derularea unui proiect de extindere a infrastructurii. Pentru toate acest proiecte, Romgaz va investi peste 1,3 miliarde lei din surse proprii”, a afirmat Sebastian Burduja.
Între timp, în țară este jale
În perioada 1.I-31.III.2025, resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 5,7%, respectiv cu 0,3% față de perioada 1.I-31.III.2024. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.III.2025, au totalizat 8161,4 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 440,5 mii tep față de perioada 1.I-31.III.2024. Producţia internă a însumat 4.209,2 mii tep, în scădere cu 274,6 mii tep (-6,1%) faţă de perioada 1.I-31.III.2024, iar importul a fost de 3.952,2 mii tep, în creștere cu 715,1 mii tep (+22,1%), potrivit datelor statistice ale INS. Față de aceeași perioadă a anului trecut, producția de energie electrică a scăzut cu 188,2 mii tep, iar importurile au crescut cu 194,7 mii tep, creșterea în procente fiind de 99,2%.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17.716,1 milioane kWh, în creștere cu 44,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2024. Producţia din termocentrale a fost de 5.210,6 milioane kWh, în scădere cu 118,3 milioane kWh (-2,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2.727,1 milioane kWh, în scădere cu 1.696,3 milioane kWh (-38,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2.953,0 milioane kWh, în scădere cu 47,3 milioane kWh (-1,6%).
Scădere dramatică la eoliene
Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.III.2025, a fost de 1.613,7 milioane kWh, în scădere cu 526,6 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 665,4 milioane kWh, în creștere cu 169,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2024, mai arată INS. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 13.081,6 milioane kWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I-31.III.2024, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu doar 0,2%. Consumul populaţiei a crescut cu 4,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,2%. Exportul de energie electrică a fost de 3.214,8 milioane kWh, în scădere cu 25,5 milioane kWh.