Chiar în momentul în care politica monetară globală se îndreaptă spre un sistem de control, un alt episod de turbulențe se abate asupra economiei mondiale prin creșterea prețurilor petrolului.
Apropierea țițeiului de 100 de dolari pe baril le reamintește bancherilor centrali că epoca de volatilitate anunțată de pandemie și de războiul din Ucraina nu va dispărea.
Întrebarea cu care se confruntă bancherii centrali reuniți în această săptămână de la Londra la Washington este dacă creșterea bruscă a țițeiului este doar un impuls pentru prețurile de consum sau dacă este mai durabilă, nu în ultimul rând pentru că poate acționa atât ca un stimulent pentru prețurile de consum, cât și ca o frână pentru creșterea economică.
Acest compromis va pune la încercare consensul emergent dintre oficiali, conform căruia riscurile inflaționiste sunt suficient de limitate pentru ca aceștia să întrerupă deocamdată înăsprirea politicii monetare.
Țițeiul Brent a atins un maxim al ultimelor 10 luni în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, deoarece restricțiile la exporturi impuse de Arabia Saudită și Rusia s-au combinat cu îmbunătățirea perspectivelor în SUA și China pentru a determina creșterea prețurilor.
Dacă această creștere înseamnă în cele din urmă un petrol cu o medie de 100 de dolari pe baril până în trimestrul al patrulea, ar putea avea un impact maxim de până la 0,9 puncte procentuale asupra inflației din SUA, potrivit calculelor Bloomberg Economics. În zona euro și în Marea Britanie, acesta este mai aproape de 0,4 puncte procentuale.
O inflație mai rapidă ar fi o lovitură puternică pentru piețele de obligațiuni, care pariază deja că băncile centrale vor trebui să mențină ratele ridicate mai mult timp pentru a reduce prețurile.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a semnalat o pauză după o decizie la limită de a majora din nou ratele – la nivel istoric – o mișcare pe care fostul său economist șef, Peter Praet, a legat-o imediat de creșterea țițeiului.
Așteptările privind inflația în Europa se împing în sus. Piața pariază că prețurile de consum vor crește în medie cu aproximativ 2,4% în următorii trei ani, cu mult peste ținta BCE și în creștere de la mai puțin de 2% în urmă cu doar două luni.
Mulți analiști consideră că există riscuri de creștere a inflației globale în lunile următoare din cauza prețurilor la alimente și petrol.
Banca Spaniei a avertizat marți că inflația va fi mai rapidă decât a anticipat în acest an și anul viitor din cauza scumpirii țițeiului, în timp ce expansiunea economică va fi și ea mai slabă.
Aceste îngrijorări au dus euro la minimul ultimelor șase luni săptămâna trecută, piețele estimând că economia europeană nu poate rezista unor rate mai mari, dar costurile de împrumut vor rămâne ridicate pentru mai mult timp.
Economistul-șef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Clare Lombardelli, a avertizat că impactul va fi „o comprimare a bugetelor gospodăriilor și a cererii” – și că Europa va suferi mai mult decât SUA din cauza dependenței sale de importurile de petrol.
Bancherii centrali au amintirea amară a anilor ’70 – o perioadă în care șocurile petroliere prelungite, determinate de constrângeri ale ofertei, au provocat în economiile avansate atât o inflație persistentă, cât și consecințe asupra creșterii economice.
Având în vedere acest context, așa cum unii factori de decizie politică au susținut că întrebarea cheie pentru ratele actuale nu este cât de mult vor crește, ci cât timp vor rămâne acolo, același test se aplică și pentru modul în care va evolua orice creștere a țițeiului.