Summitul China-UE a avut loc în contextul tensiunilor tot mai mari legate de dezechilibrele comerciale, de sprijinul Beijingului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump.
Relația dintre China și Uniunea Europeană se află într-un „punct de inflexiune”, iar „reechilibrarea” relațiilor bilaterale este esențială, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire cu liderul chinez Xi Jinping.
Xi, un pumn de fier într-o mănușă de catifea, a mizat pe diplomație: „Cu cât situația internațională este mai gravă, cu atât China și Europa trebuie să intensifice comunicarea, să consolideze încrederea reciprocă și să aprofundeze cooperarea”.
Dar toate aceste afirmații se încadrează în limbajul formal și par să ascundă realitatea. ”China se comportă dur cu europenii, știind sigur că relațiile transatlantice vor rămâne tensionate atâta timp cât Trump va rămâne la Casa Albă, subliniază Noah Barkin, consilier senior la Rhodium Group, citat de Washington Post.
Negociatorii chinezi au întins câteva ramuri de măslin în lunile premergătoare summitului, ridicând, printre altele, sancțiunile simbolice împotriva a cinci membri ai Parlamentului European și avansând în direcția relaxării restricțiilor la exportul de minerale de pământuri rare prin intermediul unui „canal verde” propus.
Însă, pe măsură ce summitul se apropia, pregătirile păreau să evidențieze diviziunile profunde dintre UE și China: programată inițial pentru două zile la Bruxelles, reuniunea a fost redusă la o singură zi și mutată la Beijing pentru a se asigura că liderii europeni au ocazia să se întâlnească cu Xi. De asemenea, o întâlnire de rutină privind comerțul a fost anulată.
UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la supraproducția de bunuri a Chinei și la valul de produse chinezești ieftine care elimină concurenții europeni.
Donald Trump amenință să impună un tarif general de 30% asupra tuturor importurilor din UE dacă nu se ajunge la un acord comercial până la 1 august, pe care Beijingul dorește să îl folosească în avantajul său.
La începutul acestei luni, China și-a dublat sprijinul pentru Rusia, anunțând că cele două puteri ar trebui să își consolideze sprijinul reciproc și să își protejeze interesele de securitate. Von der Leyen a avertizat că afacerile Beijingului cu Moscova vor fi un „factor determinant” în relații, iar UE a inclus două bănci chineze pe lista neagră, în cadrul unui pachet mai amplu de sancțiuni care vizează Kremlinul.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a făcut apel la China „să își folosească influența asupra Rusiei” pentru a pune capăt conflictului.
În opinia lui Ja Ian Chong, profesor asociat de științe politice la Universitatea Națională din Singapore, ”China crede că poate exercita mai multă presiune asupra UE, având în vedere relațiile mai tensionate dintre statele europene și SUA”.