Reuniunea de luna viitoare a Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și Africii de Sud de la Johannesburg se vrea o etalare de putere a grupării BRICS în fața Occidentului.
Cu toate acestea, una dintre temele principale va fi tensiunea abia ascunsă în jurul rolului Chinei. Inventată de economiștii de la Goldman Sachs în 2001 ca instrument de marketing, gruparea BRICS a devenit o entitate politică atunci când cele patru țări (Africa de Sud s-a alăturat ulterior) au organizat primul summit în 2009.
Analiștii de la Centre for International Governance Innovation au descifrat fundamentele economice ale BRICS. În timp ce industria de producție cu costuri reduse din China beneficia de reformele economice ale lui Deng Xiaoping, Rusia și Brazilia ieșeau din haosul economic (Rusia după căderea comunismului, iar Brazilia după stabilizarea monedei după 1994) pentru a profita de boom-ul materiilor prime din anii 2000.India a avut o creștere economică fulminantă după liberalizarea economică care a urmat crizei balanței de plăți din 1990-1991. Africa de Sud a fost stimulată de sfârșitul apartheidului în 1994.
Dar, în anii 2000 și 2010, doar China a reușit să se îndrepte în mod semnificativ spre bogăție, prin adoptarea progreselor tehnologice pentru a deveni o economie solidă. Celelalte patru țări au rămas blocate în modele de creștere redusă, excesiv de dependente de produsele de bază, aparatul lor politic fiind îngreunat de diverse combinații de disfuncționalități și corupție.
Economia chineză rivalizează acum cu cea a SUA – este mai mare în termeni de paritate a puterii de cumpărare – iar mărimea și veniturile sale finanțează o strategie externă și militară agresivă.
Ideea unei noi monede a BRICS, evocată în special de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, este în esență fantezistă: yuanul este singura dintre cele cinci monede internaționale care are un rol semnificativ în străinătate.
Națiunile BRICS au înființat Noua Bancă de Dezvoltare, relativ mică, care a acordat până în prezent împrumuturi în valoare de 32,8 miliarde de dolari, potrivit Financial Timewss, în timp ce China a împrumutat un miliard de dolari în mod bilateral. Inițiativa sa „Belt and Road” nu doar construiește proiecte de infrastructură, ci urmărește comerțul și alinierea politică.Nici sprijinul Chinei pentru ceilalți membri BRICS nu este tocmai necondiționat. De exemplu, cumpără petrol rusesc sub prețul pieței mondiale.
Din punct de vedere geopolitic, China dezechilibrează, de asemenea, clubul. Brazilia dorește să aibă acces la consumatorii europeni prin finalizarea unui acord comercial între UE și blocul sud-american Mercosur; India face parte din alianța de securitate Quad a SUA în Asia-Pacific.
Dacă Beijingul încearcă să forțeze ceilalți membri ai BRICS să renunțe la strategia de nealiniere și să se alăture unei tabere orientate spre China, tensiunile asupra grupării vor deveni intense.
China a evocat anul trecut ideea extinderii BRICS – Africa de Sud susține că peste 40 de țări sunt interesate să adere – dar alți membri existenți, inclusiv Brazilia, păreau net reticenți. În cazul în care vor intra națiuni care sunt îndatorate Chinei prin legături de împrumut sau de investiții, BRICS va arăta tot mai puțin ca un grup de conducere pentru lumea emergentă și mai mult ca un fan club pentru un hegemon aspirant.