Bruxelles-ul analizează dacă va prelungi plafonarea de urgență a prețului la gaze introdusă în februarie, pe fondul temerilor că războiul din Orientul Mijlociu și sabotajul unei conducte din Marea Baltică ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor în această iarnă.
Comisia Europeană a sugerat că nu există „niciun indiciu de efecte negative” de la intrarea în vigoare a măsurii și că prețurile la gaze sunt acum cu aproape 90% mai mici decât anul trecut, potrivit unei prezentări făcute în fața diplomaților din cele 27 de state membre ale UE și consultate de Financial Times.
Plafonul a fost introdus după mai multe săptămâni de discuții tensionate între statele membre, Germania și Austria opunându-se inițial, argumentând că ar denatura piețele și ar agrava criza de aprovizionare. Însă prețurile plafonate nu a avut niciun impact asupra importurilor de gaze în UE.
În ciuda scăderii prețurilor la energie și faptului că depozitele europene de gaze se află la un nivel record de umplere, diplomați și oficiali de rang înalt din UE au avertizat că livrările din această iarnă ar putea fi afectate de războiul dintre Israel și Hamas și de potențiale acte de sabotaj asupra infrastructurii de gaze.
Aceștia au adăugat că o conductă din Marea Baltică care a fost sabotată la începutul acestei luni reprezintă o altă preocupare și că „ar fi bine să avem o poliță de asigurare”.
La apogeul crizei energetice, care a rezultat în urma întreruperii de către Moscova a livrărilor de gaze către Europa în urma invaziei din 2022 în Ucraina, prețurile au ajuns la peste 300 de euro pe MwH, dar nu pentru o perioadă susținută de timp.
În cele din urmă, statele membre au convenit că plafonul va intra în vigoare dacă prețurile vor atinge 180 de euro pe megawatt oră timp de trei zile consecutive.
Germania se numără printre cele 10 țări care au semnat un document condus de Austria, care solicită, în schimb, să se pună mai mult accentul pe energia din surse regenerabile, inclusiv o creștere a obiectivului UE de a obține 42,5% din energie din surse regenerabile până în 2030 la 45%.
Documentul, trimis Comisiei în acest sfârșit de săptămână, solicită prelungirea legislației de urgență separate introduse în timpul crizei, care a permis statelor membre să accelereze acordarea de autorizații pentru parcurile eoliene și energie solară.
Dar Europa este în continuare vulnerabilă din cauza dependenței de gaz și de importurile critice de materii prime. Această dependență reprezintă un risc de securitate și alimentează inflația cu efecte negative asupra coeziunii sociale și competitivității”.
Unele țări, precum Germania și Franța, conduc un efort mai larg pentru Comisia Europeană de a extinde normele privind ajutoarele de stat care au permis guvernelor să plătească sume mari de sprijin consumatorilor care se confruntă cu prețuri ridicate la energie. Însă aceste norme urmează să înceteze până la 31 decembrie.
Comisia urmează să prezinte o propunere în noiembrie, confirmând care dintre măsurile energetice de urgență, inclusiv plafonarea prețului gazelor și reglementările pentru a se asigura că aprovizionarea este împărțită între statele membre, ar trebui prelungită.