UE pierde ”războiul” și pe piața microcipurilor. Ambițiile fanteziste de la Bruxelles s-au izbit de realitate

Obiectivele și strategiile așa-zis ”ambițioase” concepute în birourile de la Bruxelles, indiferent că este vorba despre Green Deal, mașini electrice sau microcipuri, se izbesc violent de zidul realității. În afara decarbonizării, unde UE concurează singură și este, implicit, pe primul loc, în toate celelalte domenii concurența mondială a trecut pe lângă ea ca un tren de mare viteză pe lângă un amărât de tren personal din România. În ce privește microcipurile, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că Uniunea este cu ani lumină în urmă.

În strategia sa pentru deceniul digital, Uniunea și-a stabilit obiectivul ca, până în 2030, să ajungă la o pondere de 20% din valoarea producției mondiale de microcipuri de ultimă generație și durabile, însă, potrivit Curții de Conturi Europene, între ambiție și realitate rămâne un decalaj greu de ignorat.

„UE trebuie să injecteze de urgență o doză de realism în strategia sa pentru sectorul microcipurilor. Sectorul este în mișcare accelerată, concurența geopolitică este acerbă, iar UE nu ține momentan deloc pasul cu ritmul impus de propriile ambiții. Ținta de 20% era de fapt un vis frumos. Ca să îl transformăm în realitate, capacitatea de producție ar trebui să crească de aproximativ patru ori până în 2030. Or, în ritmul actual, nu suntem nici măcar pe aproape. Europa trebuie să fie un concurent puternic, iar Comisia Europeană ar trebui să își recalibreze strategia pe termen lung pentru a se alinia cu realitatea de pe teren”, a declarat Annemie Turtelboom, membră Curții de Conturi Europene.

Comisia Europeană este responsabilă pentru doar 5% (4,5 miliarde de euro) din finanțarea de 86 de miliarde de euro estimată în Actul privind cipurile până în 2030. Restul banilor ar urma să vină de la statele membre și de la industrie. Spre comparație, pentru o perioadă de doar trei ani (2020-2023), principalii producători mondiali au prevăzut investiții de 405 miliarde de euro. Forța financiară a Actului privind cipurile este, pe lângă aceștia, doar o picătură într-un ocean.

Condamnată la dependență

O serie de substanțe chimice, substraturi și alte materiale necesare pentru producția de semiconductori sunt rare și nu sunt neapărat extrase sau produse în alt mod în UE, mai semnalează Curtea de Conturi Europeană (CCE). În acest sens, UE suferă adesea de un dezavantaj în comparație cu China și SUA. O analiză a JRC a constatat că UE este în continuare foarte dependentă de importuri, de exemplu din China, care produce 95% din galiul rafinat de la nivel mondial. Pe de altă parte, fabricarea semiconductorilor este foarte energointensivă, sectorul consumând mai multă energie electrică decât industria auto și cea petrochimică.

Dacă în Europa vor apărea fabrici mai avansate, este de așteptat ca cererea de energie și presiunile asupra capacității rețelei să crească, în special deoarece procesele mai noi necesită de până la 10 ori mai multă energie decât tehnologiile anterioare. Prețurile ridicate la energie în UE în comparație cu alte regiuni, de exemplu SUA, contribuie la problemele de competitivitate. Din cauza lor, este nevoie de sprijin pentru a se face față costurilor cu energia și, în unele cazuri, pentru a crește capacitatea rețelei, mai avertizează CCE.

Probleme majore de mediu

Producția de semiconductori consumă multe resurse. Pe lângă energie, aceasta necesită mari cantități de apă și substanțe chimice periculoase, prin urmare, cerințele de mediu reprezintă un factor important pentru industrie, se arată în raportul Curții de Conturi Europene. Deja cinci state membre ale UE au propus restricționarea mai multor substanțe chimice sintetice care fac parte integrantă din producția de semiconductori, invocând riscuri pentru sănătate și impactul de lungă durată asupra mediului.

În același timp, Asociația Europeană a Industriei Semiconductorilor pleda pentru anumite derogări de la cerințele privind utilizarea și reciclarea substanțelor chimice, susținând că, în caz contrar, industria ar risca un dezavantaj concurențial în comparație cu regiunile cu politici mai puțin stricte. Totodată, Curtea a observat că industria semiconductorilor se confruntă cu un grav deficit de personal calificat.

”Această penurie de competențe dăunează producției, care are mare nevoie atât de experți specializați, cât și de personal cu niveluri mai scăzute de studii, ambele categorii de forță de muncă fiind esențiale pentru extinderea producției din UE. Se preconizează că acest deficit mondial va ajunge până în 2030 la un milion de lucrători calificați”, se mai precizează în raportul Curții de Conturi Europene.