Avizul Comitetului Economic și Social European privind modalități de abordare a scăderii puterii de cumpărare și a riscului de creștere a inegalităților, a excluziunii și a marginalizării arată că subnutriția reprezintă o amenințare reală pentru segmente largi ale populației UE. Cauzele sunt legate de prețurile mari la energie și alimente, care obligă populația UE să taie drastic din cheltuielile pentru hrană. Totodată, Comitetul atrage atenția că cei mai bogați 10 % dețin 56% din bogăția netă, în timp ce jumătatea inferioară deține doar 5%.
Încet, dar sigur, Uniunea Europeană o ia pe urmele Somaliei. Comitetul Economic și Social European (CESE) a pus în discuție pentru prima oară fenomenul subnutriției, care se manifestă tot mai pregnant în rândul cetățenilor UE. Scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor europene poate deveni o gravă problemă de sănătate publică, a avertizat CESE.
”Subnutriția sau malnutriția reprezintă o amenințare reală pentru segmente largi ale populației europene. Aproximativ o zecime dintre gospodării se confruntă cu cheltuieli catastrofale pentru plata serviciilor de sănătate. Aceasta înseamnă că cheltuielile cu asistența medicală suportate de aceste gospodării depășesc resursele de care ele dispun pentru a plăti pentru asistența medicală. Acest lucru poate avea impact asupra asistenței medicale preventive și poate duce la întârzierea diagnosticării, ceea ce poate avea efecte grave asupra oamenilor și asupra sistemelor de sănătate”, se arată în Avizul CESE.
Potrivit acestuia, inflația constituie un motiv de îngrijorare, iar salariile reale rămân sub nivelul din 2019, în condițiile unor diferențe semnificative între salariile medii în Europa. Inegalitatea în materie de bogăție rămâne o problemă majoră în UE: cei mai bogați 10% dețin 56% din bogăția netă, în timp ce jumătatea inferioară deține doar 5%, arată CESE.
A crescut costul vieții
Comitetul european și-a manifestat îngrijorarea cu privire la pierderea puterii de cumpărare și la creșterea costului vieții cu care se confruntă gospodăriile din UE, cauzate de efectele combinate ale pandemiei de Covid-19, ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ale crizei energetice care a urmat și ale unei creșteri fără precedent a inflației. În 2023, 94,6 milioane de persoane din UE (21% din populație) erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar 10,6 % din populație nu și-a putut încălzi locuința în mod corespunzător, numărul acestora crescând accelerat în 2024 și 2025.
Cheltuielile cu locuința au redus venitul disponibil, pentru 10,6 % dintre gospodăriile din orașe și 7 % dintre gospodăriile din zonele rurale acestea depășind 40 % din venitul disponibil. Totodată, prețurile ridicate ale energiei afectează grav competitivitatea industriilor, a întreprinderilor și, în special, a IMM-urilor europene, ducând și la creșterea prețurilor pentru produsele și serviciile pe care le furnizează. Deși efectele pierderii puterii de cumpărare sunt resimțite de majoritatea gospodăriilor, în majoritate statelor membre, cele mai afectate sunt gospodăriile cu venituri mici și venituri medii din categoria inferioară, semnalează CESE.
Se cere plafonarea prețurilor la energie
Pentru a atenua riscurile de inegalitate, excluziune socială și marginalizare cauzate de pierderea puterii de cumpărare, CESE recomandă să se instituie, în mai multe domenii, la nivelul adecvat, politici tarifare adecvate, inclusiv plafoane pentru prețurile energiei electrice, în special pentru costul facturilor la energie. Măsura este necesară pentru a preveni specula cu această resursă fundamentală, având în vedere impactul său asupra altor bunuri esențiale, cum ar fi alimentele, și asupra prețurilor acestora. În acest sens, ar fi recomandabil să se reformeze modul de funcționare a pieței energiei a UE, pentru a se asigura un sistem energetic eficient, care să garanteze o aprovizionare cu energie la prețuri accesibile, susține Comitetul.