UE își destramă economia, dar cheltuie pentru Ucraina

Uniunea Europeană a rămas în urma Chinei și a Statelor Unite din punct de vedere economic. Industria sa pierde piețe de desfacere, pierde teren în cursa globală de inovare, se  prăbușește sub concurența străină care beneficiază de subvenții masive.

UE se află în stagnare de mai bine de un an și jumătate. Creșterea  s-a plafonat la 0,4% în 2023, față de 2,5% în SUA  și 5,2% în China.

„Schimbarea radicală este ceea ce avem nevoie”, a declarat Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), într-un discurs susținut marți în Belgia. „În Europa, avem același avantaj legat de mărimea pieței noastre, dar fragmentarea acesteia ne frânează”.

Fostul șef al guvernului italian, menționat în mod regulat ca potențial succesor al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, urmează să prezinte în vară un raport privind competitivitatea.

Liderii UE, reuniți joi la summitul de la  Bruxelles,  încearcă să definească orientările strategice pentru următorul mandat de cinci ani, care va începe după alegerile europene din iunie.

Absența unei piețe financiare integrate

Primul obstacol identificat este absența unei piețe financiare cu adevărat integrate la nivelul UE. Europa dispune de o monedă unică, dar întreprinderile nou înființate nu reușesc să strângă sume uriașe precum concurenții lor din Statele Unite. Centrele financiare americane, mai profitabile, atrag și economiile europenilor.

„Mai mult de 300 de miliarde de euro părăsesc Europa în fiecare an pentru a investi în Statele Unite, deoarece piața europeană este fragmentată și nu este suficient de atractivă”, a fost semnalul de alarmă exprimat miercuri de un alt fost șef de guvern italian, Enrico Letta.

Săptămâna aceasta, el a prezentat un raport mult așteptat privind viitorul pieței unice, o piatră de temelie a integrării europene stabilită în urmă cu mai bine de 30 de ani, dar care rămâne fisurată.

Construirea unei “Uniuni a Economiei și a Investițiilor” pare un mod de a se referi la Uniunea Piețelor de Capital, un model inițial în dezbaterile europene. Dar proiectul se împotmolește de 10 ani,  pe fondul unor interese naționale divergente.

Cine ar investi în Ucraina?

Potrivit Comisiei Europene, UE va trebui să investească peste 620 de miliarde de euro pe an în următorii ani doar pentru a trece prin tranziția  ecologică și digitală. Se adaugă creșterea cheltuielilor militare pentru a sprijini Ucraina împotriva Rusiei, un efort suplimentar estimat de Banca Centrală Europeană la 75 de miliarde de euro anual.

Dacă acestea sunt “marile obiective”, Europa se confruntă cu un blocaj al investițiilor. Și sunt puține șanse de mobilizare a economiilor private: aproape o treime din cele 35 000 de miliarde de euro de economii ale europenilor se află în conturi bancare. Cine ar investi în Ucraina? Ce persoană fizică și-ar arunca banii în tranziția ecologică?

În ianuarie, la Davos, președintele francez Emmanuel Macron a cerut un nou împrumut european comun, în continuarea planului istoric de redresare de 800 de miliarde de euro lansat în 2020.

Dar ideea a fost respinsă de așa-numitele țări „frugale” din nordul Europei, precum Germania, Suedia și Olanda, care refuză să li se ceară să contribuie din nou la finanțarea nevoilor țărilor mai îndatorate din sud.

„Nu avem nevoie de o nouă datorie europeană comună”, a repetat săptămâna trecută ministrul german de finanțe Christian Lindner. „Subiectul nu se află pe masă”, a declarat un diplomat UE înainte de summit.

Pe lângă piețele de capital, Enrico Letta propune aprofundarea pieței unice în telecomunicații, energie și apărare, sectoare în care Europa este fragmentată de reglementări naționale care împiedică economiile de scară.