Ultimele date statistice arată un declin al consumului de gaze în UE, echivalent cu o cădere economică fără precedent. Economiile de gaze cerute de Comisia Europeană s-au făcut nu numai prin menținerea unor temperaturi scăzute în locuințe, în sezonul rece, ci, mai ales, prin închiderea industriei. În schimb, importurile de gaze din Rusia cresc, semn că statele Uniunii Europene încep să încalce sancțiunile aberante, care au îngropat competitivitatea UE.
Ca și în cazul pandemiei, fracturile de logică ale Comisiei Europene au început să devină din ce în ce mai flagrante. Renunțarea la gazele ieftine din Rusia, pe motiv de sancțiuni, a avut un efect de bumerang, întorcându-se împotriva UE. Și asta în timp ce Federația Rusă e bine mersi, chiar pe creștere economică. În ce privește narativul cu ”nu cumpărăm gaze ca să nu alimentăm financiar războiul”, e mai mult decât evident că nu funcționează în niciun fel, pe principiul aplicat ”dacă voi nu vreți, sigur vor alții”.
După impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, ar fi trebuit făcut un bilanț al pierderilor statelor UE, că de pierderile Rusiei nu poate fi vorba. Singurul lucru articulat de Comisia Europeană a fost ceva de genul tot răul e spre bine, că înlocuim mai repede gazele cu regenerabilele. Nimic mai absurd. Atâta timp cât industria mare consumatoare de gaze nu poate funcționa pe panouri fotovoltaice decât în fantasmele birocraților de la Bruxelles. Între timp, însă, pare că adie un vânt al schimbării. Din statisticile Comisiei Europene reiese că, într-adevăr, importurile de gaze au scăzut semnificativ anul acesta, pentru că mii de companii și-au închis porțile, însă au crescut importurile din Rusia, dovadă că statele UE au început să ignore politica sancțiunilor și încearcă să se salveze. Sigur, nu e cazul României, ci doar țările care își permit să sfideze deciziile absurde de la vârful UE.
Gazele lichefiate prind viteză
La gazele naturale, care depind de existența conductelor de transport, importurile din Rusia au crescut de la 17,1% din totalul importurilor în UE în primul trimestru al anului 2023, la 17,3% în aceeași perioadă a acestui an. În schimb, la gazele lichefiate (GNL), importurile din Rusia au crescut de la 13,3% în primul trimestru din 2023, la 17,7% în primele trei luni ale acestui an. Pe harta importurilor, la gazele naturale, cantitățile din UK s-au redus de la 12,9% în 2023, la 5,0% în 2024, în timp ce importurile din Algeria au crescut de la 13,2%, la 19,7%. La GNL, importurile din UK au scăzut de la 3% la 0, iar cele din Qatar s-au redus de la 14,9%, la 9,6%.
Importurile de GNL din SUA s-au majorat de la 39,2%, la 47,4%, iar cele din Algeria au crescut de la 6,6%, la 9,9% în primul trimestru al anului 2024. Potrivit Eurostat, valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a scăzut cu 56,8% în primul trimestru al anului 2024, comparativ cu același trimestru din 2023, în timp ce volumul a scăzut cu 11,7%. O tendință similară a fost observată și în cazul gazelor lichefiate, importurile înregistrând o scădere accentuată a valorii (-54,1%) și o scădere mai modestă a volumului (-11,4%).
Reducere de peste 10%
În primul trimestru al anului 2024, UE a importat produse energetice în valoare de 95,5 miliarde euro, în valoare totală de 183,8 milioane de tone. Comparativ cu același trimestru din 2023, importurile au scăzut atât ca valoare (-26,4%), cât și ca masă netă (-10,4%). Atât valoarea, cât și volumul uleiurilor petroliere importate au rămas stabile față de primul trimestru din 2023 (creștere de 0,4% în valoare și scădere de 0,9% în volum). Valoarea medie lunară a uleiurilor petroliere importate în primul trimestru al anului 2024 a fost cu 1,8% mai mică decât media lunară din 2023, în timp ce volumul a scăzut cu 1,2%. În schimb, s-au înregistrat scăderi mari la gazele naturale lichefiate, cu o scădere a valorii cu 35,9% și o reducere a volumului cu 14,5%, și la gazele naturale în stare gazoasă, cu o scădere a valorii cu 41,3% și o scădere a volumului cu 9,8%, arată Eurostat.