Uniunea Europeană pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a legăturilor rămase între blocul comunitar și Moscova privind aprovizionarea cu gaz, însă, în absența sancțiunilor, va fi dificil pentru cumpărători să rezilieze contractele utilizând opțiuni legale precum forța majoră.
Potrivit Reuters, foaia de parcurs vine în contextul în care SUA fac presiuni asupra Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina. O astfel de înțelegere ar putea redeschide ușa pentru energia rusească și ar reduce sancțiunile.
Aproximativ 19% din gazul Europei provine încă din Rusia, prin conducta TurkStream și transporturi de GNL, iar UE are un obiectiv neobligatoriu de a pune capăt importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027.
Comisia Europeană analizează opțiunile juridice pentru a permite companiilor europene să invoce forța majoră și să își întrerupă contractele fără a suporta penalități, a declarat luna trecută un înalt oficial al UE.
Dar este îndoielnic ca forța majoră să funcționeze, având în vedere anii care au trecut de la promisiunea UE de a pune capăt importurilor de gaz rusesc în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.
Pentru ca forța majoră să fie declarată, un furnizor trebuie să încalce contractul, de exemplu, prin nelivrare, explică Agnieszka Ason, avocat independent specializat în contracte GNL. Și s-a dovedit că livrările rusești rămase au funcționat bine pe parcursul a trei ani de război.
Sancționarea importurilor de gaze ar necesita aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de țări ale UE, dar Slovacia și Ungaria au menținut legături politice și de afaceri strânse cu Rusia.
De la declanșarea războiului din Ucraina, Gazprom și companiile europene au inițiat procese și cereri reconvenționale pentru încălcarea contractelor de gaz și plăți neefectuate. Pe baza documentelor judiciare, calculele Reuters estimează că aceste litigii costă aproximativ 18,5 miliarde de euro.
Contractele cu Gazprom includ clauze de tip „take-or-pay”, adică impun cumpărătorilor care refuză livrările de gaze să plătească totuși până la 95% din volumele contractate.
În opinia lui David Haverbeke, partener la firma de avocatură Fieldfisher, UE ar trebui să se concentreze pe sprijinirea companiilor să argumenteze că o schimbare a circumstanțelor după 2022, cum ar fi riscurile de a cumpăra gaz rusesc față de alte livrări, ar trebui să le dea motive să renegocieze și, eventual, să renunțe la contractele lor cu Rusia.