Contribuția de zeci de miliarde de euro a statelor UE pentru Ucraina, inclusiv a României, în cadrul Mecanismului de sprijin inițiat de Comisia Europeană, trebuie returnată. Și asta pentru că Ucraina, cu toate concluziile favorabile scrise din birourile de la Bruxelles, nu a respectat condițiile de acordare a acestui sprijin financiar, încălcând grav drepturile omului, conform raportului Departamentului de Stat al SUA.
Mecanismul pentru Ucraina, impus de Comisia Europeană, a însemnat zeci de miliarde de euro din banii statelor UE trimise către această țară, sub formă de sprijin financiar. Conform Regulamentului UE de instituire a acestui mecanism, pentru a beneficia și a păstra acești bani, Ucraina era obligată să promoveze și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartid și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.
Deși evaluarea scrisă din birourile de la Bruxelles era extrem de favorabilă Ucrainei, care era aproape democrația întruchipată, realitatea era cu totul alta. Astfel, conform raportului de țară privind practicile în domeniul drepturilor omului întocmit de Departamentul de Stat al SUA, în Ucraina s-au produs și se produc grave încălcări ale acestor drepturi, ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie să returneze sprijinul financiar inclusiv României. Printre problemele semnificative legate de drepturile omului care au implicat oficiali ai guvernului ucrainean s-au numărat rapoarte credibile despre: tortură și pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante; arestări sau detenții arbitrare; restricții grave asupra libertății de exprimare și a libertății presei, inclusiv violență sau amenințări cu violența împotriva jurnaliștilor, arestări sau urmăriri penale nejustificate ale jurnaliștilor și cenzură; restricții sistematice asupra libertății de asociere a lucrătorilor; și prezența semnificativă a oricăreia dintre cele mai grave forme de muncă a copiilor, a semnalat Departamentul de Stat al SUA.
Abuzuri incredibile
Guvernul Ucrainei nu a luat adesea măsuri adecvate pentru a identifica și pedepsi oficialii care au comis încălcări ale drepturilor omului, se arată în raportul SUA. Constituția și legea prevedeau libertatea de exprimare, inclusiv pentru presă și alte mijloace de informare în masă, însă autoritățile nu au respectat întotdeauna aceste drepturi.
După începerea războiului dintre Rusia și Ucraina în februarie 2022, președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret care impunea legea marțială, ceea ce permitea restricții suplimentare asupra mass-media și libertăților mass-media. De exemplu, „telemaratonul” național – o platformă rotativă de canale care promova linia guvernamentală privind reportajele de război – a permis un nivel fără precedent de control guvernamental asupra știrilor de televiziune în timp de război. Mai mult, unele instituții media au raportat că au fost retrase din contracte lucrative de difuzare terestră și că s-au confruntat cu presiuni din partea Biroului Președintelui încă din primăvara anului 2022. În octombrie, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la monopolizarea televiziunii de către guvern, solicitând restabilirea unui „peisaj media pluralist”, se susține în raportul Departamentului de Stat al SUA.
Toată presa cu pumnul în gură
Guvernul a interzis, blocat sau sancționat instituții media și jurnaliști individuali considerați o amenințare la adresa securității naționale sau care au exprimat poziții despre care autoritățile credeau că subminează suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Unii vorbitori care au criticat guvernul au fost, de asemenea, incluși pe lista neagră din programele de știri dirijate de guvern. Jurnaliștii de investigație care criticau guvernul au fost uneori vizați de campanii negative pe rețelele de socializare, uneori prin canale favorabile guvernului. ”Unii jurnaliști au raportat că au fost amenințați de oficialii de securitate cu recrutarea militară, ca represalii pentru că au relatat critici la adresa administrației. Unele instituții de presă au raportat că serviciile de securitate și-au plasat angajații sub supraveghere. Au existat cazuri în care guvernul a practicat cenzura, a restricționat conținutul și a penalizat persoane și instituții media pentru că ar fi criticat măsurile luate de autorități sau ar fi exprimat opinii pro-ruse, prin impunerea de sancțiuni financiare, interzicerea site-urilor web și blocarea canalelor de televiziune. Profesioniștii din domeniul mass-media au susținut că oficialii statului le-au refuzat accesul la procedurile guvernamentale în urma relatărilor despre chestiuni sensibile. Au existat acuzații că autoritățile au amenințat că vor urmări penal jurnaliștii ca represalii pentru munca lor”, se mai precizează în raportul Departamentului de Stat al SUA.