Donald Trump cere marilor companii farmaceutice să se conformeze unui ordin executiv de a-și alinia prețurile la cele mai mici practicate în alte țări bogate – o regulă pe care el o numește „prețuri pentru națiunea cea mai favorizată” (MFN).
Prețurile medicamentelor sunt într-adevăr mai mari în SUA, dar Trump răstoarnă un model care a stat mult timp la baza industriei farmaceutice puternic globalizate.
Americanii ar rămâne cu mai puține medicamente, dar nu și cu medicamente mai ieftine, în timp ce în alte țări medicamentele ar putea fi mai puține și mai scumpe, relatează The Economist.
Oferta este globalizată. Majoritatea ingredientelor active sunt produse în centre cu costuri reduse, precum India, iar o mare parte din cercetare și dezvoltare se desfășoară în SUA, Europa și, din ce în ce mai mult, în China.
Pe partea cererii, însă, prețurile sunt stabilite la nivel local. În Europa și în multe alte țări bogate, producătorii de medicamente trebuie să negocieze direct cu guvernele. În America, prețurile rezultă dintr-o rețea descentralizată și complexă de contracte care leagă producătorii de asigurătorii de sănătate, angajatori și administratori de beneficii farmaceutice (PBM).
Legea privind reducerea inflației (IRA) a autorizat Medicare să negocieze prețurile direct cu producătorii. Însă implementarea este lentă: doar zece medicamente vor fi acoperite în 2026, 15 în 2028 și 20 în 2029.
Deși Trump le-a spus companiilor Big Pharma că MFN ar trebui să se aplice atât schemelor susținute de guvern, cât și asiguratorilor privați, nu a explicat cum va fi definit prețul. Un posibil punct de plecare ar fi un program pilot care să acopere doar programele de sănătate guvernamentale. O altă opțiune ar fi legislația. Josh Hawley, senator republican, și Bernie Sanders, democrat de stânga, au susținut amândoi codificarea prețurilor MFN. Dar adoptarea legii pare puțin probabilă.
În orice caz, ambiția administrației a zguduit producătorii de medicamente. Firmele care depind cel mai mult de Medicare și Medicaid — Amgen, Bristol Myers Squibb, Gilead și Johnson & Johnson realizează mai mult de o treime din vânzările lor din aceste programe — par să fie cele mai expuse.
Banca Jefferies estimează că o regulă MFN, combinată cu tarife, ar putea reduce veniturile companiilor cu aproximativ o șesime. Prețurile acțiunilor producătorilor de medicamente din S&P 500 au scăzut cu 4% în acest an. Directorii executivi avertizează că scăderea veniturilor ar putea însemna mai puține medicamente noi.
Nu se știe dacă planul lui Trump va duce la ieftinirea medicamentelor. Dar incertitudinea pe care a provocat-o afectează deja investițiile.