Tranziției energetice îi lipsește taman “metalul electrificării”

Cei mai mari producători de cupru din lume au avertizat că există o lipsă de mine în curs de dezvoltare pentru a livra o cantitate suficientă de metal care să țină pasul cu tranziția către o energie curată.

Avertismentul vine în contextul în care minerii se luptă cu scăderea prețurilor din cauza slăbiciunii economiei mondiale și a inflației costurilor, ceea ce îi face pe directori, investitori și bancheri să fie prudenți în ceea ce privește finanțarea de noi proiecte. Cuprul este vital pentru fabricarea mașinilor electrice și pentru modernizarea rețelei electrice.

Kathleen Quirk, președinta Freeport-McMoran, cel mai mare producător de cupru din SUA, a declarat pentru Financial Times că doar creșterea prețului cuprului nu va fi suficientă pentru ca lumea să devină ecologică.

Prețul cuprului a scăzut cu 4% în acest an, ajungând la aproximativ 8.000 de dolari pe tonă, față de peste 10.000 de dolari la vârful atins în 2022.

Nivelul de trai al unui occidental mediu necesită 200-250 de kilograme de cupru pe persoană, față de 60 de kilograme în medie la nivel global, potrivit Anglo American, una dintre cele mai mari companii miniere din lume.

Cuprul este supranumit „metalul electrificării”, iar cererea se va dubla până la o piață de 50 de milioane de tone până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021, conform S&P Global, care prevede un „decalaj cronic” între producție și ofertă.

Robert Friedland, magnat miliardar al mineritului și fondator al Ivanhoe Mines, a precizat că actuala repriză de scădere a prețurilor va alimenta penuria mai târziu.

În ciuda creșterii uriașe preconizate, producătorii de cupru se luptă să genereze suficiente proiecte mari, deoarece materia primă este din ce în ce mai greu de găsit în cantități mari în sol.

Farid Dadashev, șeful departamentului european de metale și minerit de la RBC Capital Markets, spune că directorii se dovedesc reticenți în a investi în mine a căror construcție va dura 10-15 ani și care vor costa miliarde de dolari, în condițiile unor prețuri scăzute și a incertitudinii politice din jurisdicțiile miniere.

„Dacă adăugăm și mai multă complexitate din cauza termenelor mai lungi de autorizare, a inflației mai mari și a calității în general în scădere a minereurilor, asta explică de ce ne aflăm în situația în care este probabil să nu existe suficient cupru pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare în următoarele câteva decenii”.