În ultimele luni, pe rețelele de socializare au apărut tot felul de scenarii privind dedolarizarea economiei globale, inclusiv lansarea unei monede comune a BRICS.
BRICS este o grupare anti-occidentală și anti-dolar mai mult cu vorbele, dar are un membru care ar reuși în viitor să ajungă cea mai mare economie a lumii, depășind Statele Unite: China.
Cu toate acestea, puterea Chinei este cumva subminată chiar de propria monedă. Spre deosebire de valutele multor economii majore, yuanul nu este flotant pe piață. În schimb, este supus unei gestionări stricte de către Partidul Comunist Chinez (PCC). Acest control riguros reprezintă un mare punct de dispută în discuțiile privind comerțul internațional.
Mai mult, guvernul chinez intervine pe piața valutară pentru a menține un curs de schimb stabil pentru yuan, ceea ce duce la acuzații de manipulare a monedei.
Controlul PCC a fost, de asemenea, un motiv de îngrijorare pentru investitorii străini, deoarece schimbările bruște de politică sau recesiunile economice ar putea duce la fluctuații semnificative ale valorii monedei.
Lipsa de transparență în sistemul financiar chinez a contribuit la îndoielile cu privire la capacitatea yuanului ca monedă de rezervă globală. Prin urmare, este puțin probabil ca yuanul să câștige încrederea și acceptarea necesare pentru a înlocui dolarul american fără reforme semnificative și deschidere sporită.
În 2022, băncile centrale globale dețineau peste jumătate din rezervele lor în dolari americani. Cea mai bună ilustrare a statutului unic al dolarului este piața globală de tranzacționare a petrolului: cea mai mare parte a schimburilor comerciale este denominată în dolari, chiar și atunci când părțile nu au nicio legătură cu SUA.
Nicio țară nu are capacitatea de a retrage dolarul ca monedă internațională, în toate aspectele financiare. Companiile străine continuă să se împrumute în dolari și să folosească dolarul în operațiunile lor comerciale obișnuite. Rolul covârșitor jucat de Statele Unite pe piețele de capital, în comerț și datorie consolidează statutul dolarului.
De la crearea sa în 1999, euro a devenit o monedă de rezervă importantă la nivel mondial, însă, din cauza structurii sale politice și economice fragmentate, ascensiunea către un statut de rezervă mai complet este împiedicată.
În concluzie, cu toate campaniile de discreditare, frenezia dedolarizării este o glumă proastă, având în vedere că dolarul american este adânc înrădăcinat în finanțele globale, rezervele vaste deținute de națiuni și stabilitatea fără egal pe care o oferă.
Dolarul va rămâne moneda de rezervă a lumii în viitorul apropiat. Rezistența sa nu trebuie subestimată, iar eforturile de a-i submina dominația au șanse zero de reușită. Regele Dolar continuă să domnească