Grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia sunt proiectate și garantate pentru maximum 150 de porniri-opriri, ori până acum au peste o mie de opriri, atrag atenția experții în energie. Comenzile de oprire vin de la Dispecerul Energetic Național, care trebuie să respecte legea aberantă care dă prioritate regenerabilelor în sistem. Pe lângă pierderile financiare, centralele pe cărbune suportă și defecțiuni majore, cu alte costuri pentru reparații adăugate în prețul de producție.
Centralele eoliene și fotovoltaice nu au sisteme de reglaj și produc doar curent continuu, astfel că năpasta cade pe ceilalți producători, care trebuie să contribuie la reglajul frecvenței, ne spun experții în energie. Aceștia explică faptul că elementul esențial al cererii și ofertei în sistemul energetic este frecvența. În clipa în care scade frecvența, înseamnă că se cere mai mult curent electric și, prin sistemele de reglaj pe care le au centralele, se crește puterea.
”Asta nu poți să faci cu eolianul și cu solarul. Nu există niciun dispozitiv care să facă asta. Și atunci regenerabilele livrează constant energie, evident, atunci când produc, și ceilalți suportă nenorocirea, adică închizi hidroenergia, sau de la 300 MWh cobori la 100 MWh. La termo, adică la centralele pe cărbune, unde gradientul de temperatură este de 3 grade pe minut, problemele sunt mari. Este foarte complex să faci o oprire la centrala pe cărbune, sunt oameni specializați, care numai de asta se ocupă, de pornirea și oprirea lor. Cazanul de la Rovinari și Turceni a fost proiectat pentru 150 de porniri-opriri, iar până acum cred că au o mie. Dacă Dispeceratul Energetic Național îți dă comanda de oprire, ai nenorocit grupul pe cărbune. Poate să meargă o dată, de două ori, dar te trezești că se sparge țeava, se fisurează cazanul, deci pagubele sunt mari”, ne-a declarat ing. Dan Andreescu, expert în energie.
Acesta ne mai spune că opririle de la hidroenergie provoacă pierderi financiare, dar și acolo, grupurile mari de la Porțile de Fier, de exemplu, nu pot fi oprite brusc, ci au nevoie de un interval de o oră, dat fiind că au inerție mecanică. Centralele pe gaze sunt afectate relativ mai puțin, dar depinde de termocentrală, că, dacă este una cu parametri ridicați, este o problemă. Nuclearul trebuie să meargă în bandă continuu, pentru că nu te joci cu reactorul, ne mai spune ing. Dan Andreescu.
Sistemului energetic nu i se aplică economia de piață
Dacă închizi cărbunele, adică îl oprești să mai producă, trebuie plătite salariile și celelalte costuri și atunci de-rentabilizez termocentrala, semnalează ing. Dan Andreescu.
”Și atunci vin și spun că este scumpă energia din cărbune. La asta se mai adaugă și amenzile din certificatele CO2, care reprezintă o mare ticăloșie. Și asta în timp ce regenerabilele primesc subvenții. Păi ce economie de piață este asta, când îi dezavantajezi pe unii și îi avantajezi pe alții? Pe de altă parte, nu vorbește nimeni de costul pieselor de schimb pentru întreaga industrie energetică. La noi nu se mai face nimic, așa că totul se cumpără din afara țării, creându-se o altă dependență și majorându-se costurile”, ne-a precizat expertul în energie, ing. Dan Andreescu. Acesta consideră că în PNRR trebuia trecută folosirea energiei eoliene pentru irigații, pentru că la irigații nu ai nevoie de sincronismul între momentul când produci și momentul când consumi.
”Apă poți să dai și peste o zi, și peste o săptămână. Sau poți să alimentezi cu eolianul transportul, că este în curent continuu. Ideea cu creșterea procentului de utilizare a regenerabilelor este greșită, dar a fost impusă de marile firme care vor să-și scoată banii pe cercetare și au făcut lobby la UE, și nu a venit nimeni să spună cum rezolvăm din punct de vedere energetic”, a afirmat ing. Dan Andreescu.
Pericolul blackout
Ca o chestie de marketing, la eolian s-a spus că are un MW la o viteză de 15 m/s a vântului, dar 15 metri înseamnă când te ia pe sus vântul. În realitate, viteza medie a vântului este de 6 m/s, susține ing. Dan Andreescu. ”Deci când pun 1.000 MW eolian, în realitate am cel mult 150 MW. Și la solar la fel, la 1.000 MW, nu ai mai mult de 120 MW. La grupurile de cărbune, producția este de aproape 100% din capacitatea instalată. Degeaba se fac planuri cu creșterea contribuției regenerabilelor în sistem la procente suprarealiste, că nu se poate, pentru că ele nu reglează sistemul. Toți energeticienii știu asta, dar nu au curajul să vorbească, de teamă să nu-și piardă locurile de muncă. La cutremurul din 1977, pagubele au fost de 4 miliarde de dolari. La două luni de la cutremur, a căzut stația de la Sibiu, care conecta Transilvania cu Sudul țării și, în momentul ăla, a fost blackout, care a produs pierderi mai mari decât cutremurul”, ne-a mai declarat ing. Dan Andreescu, expert în energie.