Țeapa investițiilor din fonduri europene. Orașele României, înglodate în datorii

Mirajul investițiilor din fonduri europene începe să se destrame. Orașele au nevoie de peste 8 miliarde de lei ca să co-finanțeze proiectele blocate, în caz contrar riscând să dea toți banii înapoi și să mai plătească și despăgubiri firmelor implicate. Ministerul Finanțelor cere Guvernului să aprobe noi împrumuturi primăriilor din localitățile care derulează astfel de proiecte, înglodându-le, astfel, în datorii pe care nu le pot achita. Banii pentru aceste împrumuturi vor veni din privatizare, semn că se mai pregătesc niște vânzări ale activelor statului.

Din 2007, de când a fost băgată în UE, România nu reușește să acceseze decât simbolic fonduri europene. Cauzele sunt multiple, dar cele principale sunt legate de birocrația și hârțogăraia excesive cerute de Bruxelles și, evident, de lipsa banilor pentru co-finanțări.

Și cum, vorba aceea, ban la ban trage, fondurile europene sunt direcționate și programate tot pentru statele bogate din UE. În ultima vreme, actuala coaliție tot zorește accesarea proiectelor europene, alea pe fostul exercițiu financiar, unde sunt restanțe majore, pentru că pe actualul exercițiu, unde celelalte țări aproape că au epuizat alocarea, România nici nu poate visa să înceapă ceva.

Presați de la centru, primarii de la noi s-au apucat și ei să deruleze proiecte, trezindu-se în situația cumplită de a se tot împrumuta pentru co-finanțările obligatorii, pentru ca, în final, să se blocheze total. Ministerul Finanțelor cere, într-un proiect de ordonanță de urgență, să aloce noi împrumuturi primăriilor, care, pe fondul dublării prețurilor la orice, nu mai au bani să finalizeze proiectele.

Potrivit ministerului, pentru co-finanțări este nevoie urgentă de vreo 4 miliarde lei, însă necesarul este de peste 8 miliarde de lei. ”În situaţia în care proiectele sau operaţiunile nefinalizate sau nefuncționale nu sunt implementate integral şi nu sunt operaţionalizate până la data de 31 decembrie 2024, în condiţiile asumate de beneficiari prin actele adiţionale încheiate, autoritatea de management decide încetarea contractelor de finanţare, precum şi restituirea de către beneficiari a sumelor primite din fonduri externe nerambursabile, împreună cu cofinanţarea de la bugetul de stat şi plata eventualelor dobânzi şi penalităţi”, semnalează Ministerul Finanțelor.

Dezastru economic

Cheltuielile unităților administrativ-teritoriale au fost influențate de conjunctura economică defavorabilă, iar, în contextul actual, veniturile la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au fost afectate semnificativ faţă de anul precedent, susține Ministerul Finanțelor.

”În prezent, sunt încă în implementare proiecte cu finanțare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, ce trebuie trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive, au fost declarate ca fiind nefinalizate sau nefuncționale la atingerea termenului de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020. Potrivit art.15, alin.(2), respectiv art.17, alin.(5) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.36/2023, privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020, în cazul proiectelor nefinalizate și nefuncționale, cheltuielile necesare finalizării/operaționalizării acestor operațiuni, efectuate de beneficiari după data de 31.12.2023, reprezintă cheltuieli neeligibile și se suportă de către beneficiari din bugetele proprii”, se arată în expunerea de motive a proiectului de ordonanță de urgență.

Hai cu privatizarea!

Pentru a sprijini unitățile administrativ-teritoriale în vederea finalizării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele care beneficiază de fonduri prin PNRR, precum și pentru creșterea absorbției fondurilor europene, Ministerul Finanțelor a identificat mecanismul de împrumuturi din veniturile din privatizare. Banii vor fi folosiți pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv a cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor și a asigurării sumelor necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidențiate distinct în fiecare contract.

”Neadoptarea măsurilor propuse poate conduce la blocarea implementării proiectelor, cu efecte asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României şi, mai ales, asupra creşterii riscului de dezangajare automată a acestor fonduri, putând conduce la blocarea proiectelor, la rezilierea contractelor de finanţare şi, implicit, la dezangajarea sumelor alocate de către Comisia Europeană, la grevarea bugetului de stat cu sumele necesare finalizării proiectelor contractate, precum şi cu sumele suplimentare, reprezentând prejudiciu şi cheltuieli de judecată stabilite de către instanţele de judecată”, mai precizează Ministerul Finanțelor.