Creșterea economică spectaculoasă a celor 10 țări care au aderat la Uniunea Europeană în urmă cu două decenii – majoritatea aflate de cealaltă parte a Cortinei de Fier în timpul Războiului Rece – face din ele una dintre cele mai clare povești de succes ale continentului.
Însă aceste țări trebuie să găsească acum noi surse pentru a nu-și pierde avantajul competitiv, după ce beneficiile inițiale obținute în urma aderării la blocul comunitar vor începe să se estompeze și standardele de viață vor ajunge la nivelul vecinilor lor din vest.
Cea mai mare cohortă de țări care au aderat deodată este numită „Big Bang” al extinderii. Odată ce au făcut parte din piața unică, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au beneficiat de o creștere bruscă a comerțului, a investițiilor și a cheltuielilor.
În medie, produsul lor intern brut pe cap de locuitor a crescut de la puțin sub jumătate din nivelul din UE în 2004 la peste trei sferturi în prezent, potrivit calculelor FT bazate pe datele FMI, care sunt ajustate în funcție de inflație și de mișcările valutare.
„O mare parte din fructele de la aderarea la UE au fost culese”
„Când aceste țări s-au deschis și au aderat la piața unică, marile companii multinaționale au adus cele mai noi tehnologii, ceea ce a îmbunătățit dramatic productivitatea”, a declarat Zuzana Zavarská de la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena.
Cel mai evident exemplu este Slovacia, unde producători de automobile precum Volkswagen, Peugeot, Kia și Jaguar Land Rover au construit fabrici, ridicând producția anuală de la 200.000 în 2004 la peste un milion.
Aproape toate cele 10 țări și-au dublat PIB-ul pe cap de locuitor în ultimele două decenii, impulsionate de afluxul de investiții și de creșterea bruscă a exporturilor.
Cu toate acestea, riscă să piardă din avânt. „O mare parte din fructele de la aderarea la UE au fost culese”, a avertizează Zavarská, subliniind că investițiile au încetinit brusc în ultimii ani, împreună cu productivitatea muncii.
Este foarte greu să treacă de la statutul de locații de producție ieftine pentru companiile occidentale la dezvoltarea unor sectoare mai avansate, de înaltă tehnologie.
După ce au aderat la UE, multe dintre aceste țări au suferit un „exod al creierelor”, deoarece tinerii au plecat să lucreze și să studieze în Europa de Vest. Puțini se întorc acasă.
Mai există și problema creșterii euroscepticismului. Pe bună dreptate, țările din Est sunt făcute să se simtă ca membri de mâna a doua ai UE, în ciuda prosperității lor economice și ale profiturilor extrase de multinaționalele din Occident.
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, a declarat că noii membri ai blocului comunitar trebuie să lupte pentru a obține respectul „țărilor mari”, chiar dacă „suntem în UE de suficient de mult timp pentru a fi tratați ca egali”.