Noua echipă a comisarilor europeni va influența direcția executivă a blocului comunitar în următorii cinci ani. Cu toate acestea, având în vedere audierile din Parlamentul European, viitorul pare mai puțin promițător pentru țările candidate la UE.
În prezent, Uniunea Europeană are nouă țări candidate, dintre care multe au petrecut mai mult de un deceniu în sala de așteptare, împreună cu patru membri potențiali recenți, fiecare cu problemele sale.
De la economii fragile la lupte cu ”statul de drept” și chiar euroscepticism în creștere, obstacolele sunt semnificative, potrivit Modern Diplomacy. În această situație dificilă, noii responsabili de elaborarea politicii de extindere a Uniunii se confruntă cu o sarcină dificilă. Și nici ei nu vor fi ușor convinși de disponibilitatea unei țări de a adera.
Un singur veto poate anula progresul
Pentru slovena Marta Kos, comisarul nominalizat pentru a conduce portofoliul extinderii, faptul că ucrainenii sunt în război, iar Moldova stă sub influența rusă, nu este un motiv suficient pentru a grăbi discuțiile despre aderarea rapidă a Ucrainei la UE, așa cum sugerează unii birocrați.
După nominalizarea sa de către Ursula von der Leyen, Kos a scris pe rețelele de socializare o notă de mulțumire, afirmând că „Ucraina, Georgia, Moldova, țările din Balcanii de Vest, precum și Turcia au o perspectivă europeană”, fără a face distincții sau a recunoaște contextele unice ale fiecăreia (în mod ironic, în Turcia, negocierile de aderare deplină au stagnat).
Fostul prim-ministru al Estoniei, Kaja Kallas, este unul dintre cei mai devotați critici europeni ai Rusiei și ai altor regimuri autoritare. Ca lider al unui stat baltic post-sovietic, ea aduce o perspectivă bazată mai mult pe experiență în țări precum Ucraina, Moldova și Georgia. Totuși, asta nu înseamnă că le va ușura situația.
În timp ce UE ia majoritatea deciziilor prin vot cu majoritate calificată, politica externă și extinderea necesită unanimitate. Un singur veto poate anula progresul.
Obținerea consensului este deja complicată în rândul celor 27 de membri. În cazul aderării a încă nouă țări candidate, unanimintatea ar deveni și mai dificilă. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care extinderea UE a fost împiedicată timp de peste un deceniu. Nu putem da vina doar pe candidați, deoarece multe dintre provocări nu sunt limitate la aceste țări, ci există și în cadrul statelor membre.
Banii, subiect fierbinte
Intervine și factorul financiar. Banii sunt întotdeauna un subiect fierbinte. UE funcționează cu un buget care depășește 1 000 de miliarde de euro. Acest buget provine în principal din contribuțiile naționale ale statelor membre. O parte semnificativă, aproximativ o treime, este destinată politicii agricole comune, în timp ce o altă treime vizează îmbunătățirea nivelului de trai în regiunile defavorizate; mai simplu spus, transferul de bani din țările mai bogate către cele mai sărace.
Toți noii membri potențiali au un PIB pe cap de locuitor sub media UE. Mulți dintre aceștia, precum Ucraina, ar putea beneficia de fonduri agricole substanțiale.
În timp ce țările candidate speră că aderarea la UE le va îmbunătăți în mod semnificativ condițiile sociale și economice, multora din statele membre li se va cere pur și simplu să finanțeze națiunile mai sărace. Astfel, se crează o ruptură care favorizează o criză, atât politică, cât și ideologică.
Dar Kos și Kallas, împreună cu alți comisari-cheie, au posibilitatea de a stabili noi cadre care să atribuie mai multe responsabilități celor din sala de așteptare – și nu să-i mențină blocați acolo.
Liderii statelor membre, care dețin puterea de a vota și de a lua decizii finale cu privire la progresul țărilor candidate, privesc aceste națiuni prin ochii noilor comisari, ceea ce face ca rolul lor să fie crucial în modelarea viitorului extinderii UE.