Anul trecut, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a susținut într-un discurs că SUA nu încearcă să se decupleze de China, deoarece o „separare completă” a economiilor ar fi „dezastruoasă” pentru ambele țări.
Ulterior, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a împrumutat o frază de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunând că SUA urmărește o politică de „de-risc” și nu de decuplare. Retorica a fost concepută pentru a respinge criticile Beijingului potrivit cărora Washingtonul ar fi luat măsuri, cum ar fi controlul exporturilor de tehnologie, pentru a limita ascensiunea Chinei.
Casa Albă a vrut ca China să înțeleagă că SUA vor continua să ia măsuri pentru a proteja securitatea națională și economică, potrivit Financial Times. Relația tensionată a fost din nou în centrul atenției săptămâna trecută, când Joe Biden a majorat brusc tarifele la importurile de vehicule electrice chinezești și alte produse energetice „curate”.
Beijingul l-a acuzat pe Biden că și-a încălcat promisiunea de „a nu căuta decuplarea de China”, în timp ce criticii l-au acuzat că se adresează muncitorilor din state precum Pennsylvania și Michigan – câmpuri de luptă electorală critice în alegerile prezidențiale din noiembrie.
Alții au întrebat dacă președintele democrat folosește tarifele ca armă în încercarea de a părea mai dur cu China decât Donald Trump, rivalul său republican care a lansat un război comercial împotriva Chinei în 2018 și a promis recent că va lovi toate importurile acestei țări în SUA cu o taxă de 60%.
De-risking acoperă orice
În timp ce experții de la Washington au dezbătut meritele utilizării tarifelor pentru a proteja industria americană, puțini au considerat că măsurile recente reprezintă fie o „decuplare”, fie că marchează declanșarea unui nou război comercial.
Emily Kilcrease, expert în comerț la centrul de reflecție Center for a New American Security, a declarat că taxele mai mari anunțate luni pentru vehiculele electrice și baterii înseamnă o „intensificare a agendei de reducere a riscurilor”.
De-risking este un termen care acoperă orice, de la reducerea amenințărilor la adresa securității din partea Beijingului la diversificarea dependenței SUA de lanțurile de aprovizionare chinezești.
Decuplarea „strategică”
Biden a vizat sectoarele aflate în centrul competiției dintre SUA și China, dar a adăugat un “factor de noutate” cu tarifele, explică Kilcrease. Cu toate acestea, „instrumentele politice implicite, cum ar fi controlul exporturilor, sunt complet ineficiente în domeniile tehnologice în care China are deja capacități semnificative și supracapacitate în unele cazuri”.
Clete Willems, un fost oficial comercial al Casei Albe în administrația Trump, a avut un termen diferit, care a reflectat concentrarea noilor măsuri asupra anumitor sectoare. „Juxtapunerea dintre decuplarea completă și de-risc este o diferență prea mare. Aceasta este o decuplare strategică”.
În urma unei revizuiri statutare a tarifelor pe care Trump le-a impus asupra unor bunuri chinezești în valoare de 300 de miliarde de dolari în timpul războiului său comercial, Biden – care criticase tarifele atunci când au fost introduse – a menținut taxele în vigoare, dar le-a adăugat pe cele privind produsele energetice.
Emily Benson, analist comercial la think-tank-ul Center for Strategic and International Studies, susține că este important să se analizeze fiecare produs vizat de noul regim tarifar al lui Biden.
Descurajarea importurilor de vehicule electrice, de exemplu, nu a fost un exemplu de decuplare, având în vedere că sectorul auto chinez și economia SUA „nu au fost, pentru început, interconectate în mod semnificativ”.
De asemenea, dublarea tarifului pentru semiconductorii chinezi la 50% ar avea un impact limitat, deoarece SUA importă puține cipuri. În schimb, orice vizare a produselor finite care includ cipuri ar marca o nouă mișcare de decuplare.
Colonialistii SUA, IN PUTREFACTIE, spera sa i mai poata păcăli in continuare pe chinezi, semnaluzabd stanga si luand o la dreapta, adica una sa zica si alta sa facă 😀. Le da mumu chinezoii, in puțin timp isi ia Taiwanul inapoi si sa vedem ce fac amerlocii 😀. Mai e si nebunul ala de kim jong un pe acoli, abia așteaptă sa scufunde pirtavioabe americane si sa trimita nucleare n sua. Dincolo, mizeriile uenato o ia n goarna rapid de la ruși. Sa mceapa dansul fara slava suacraina😀😀😀.
Crapa fierea n amerloci, nu mai apuca sa vanda nimic de chibezi, doar armament bagat pe gat fraierilor ue, cum e dulapul retardat klaus si soogistul ala de Tusk de la polonezi. China trebuie sa si ia Taiwanul inapoi ACUM sau nu l mai ia niciodata. SUA nu poate rezista atacului Rusiei si Chinei combinat
Decuplarea de China este imposibila. Ar dura zeci de ani si ar avea efecte negative semnificative in economia globala.
Diminuarea riscului dependentei de China este calea corecta.
Este China dispusa sa plateasca acest pret?
Ca si in cazul Rusiei sanctiunile vor fi suportate de popor nu de dictator.
„decuplarea”?
-rotativa!
Daca se separa, unde isi mai construiesc murikanii aifoanele? Pe Kesington Street in Philadelphia?
Asa faci cand pierzi razboiul competititivitatii, introduci, tu, ca stat, masuri protectioniste brutale, in contradictie cu politica liberala pe care ai trambitat-o de 100 de ani si in numele careia i-ai atacat pe altii. Dar nici asta nu te salveaza, decat pentru timp scurt, un an sau doi, deoarece toata economia americana, de la A la Z, pierde competitia cu cea chineza. Nici din punct de vedere tehnologic americanii nu mai pot stopa China, care isi poate produce propriile cipuri si poate avea propriul internet sau propriile retele de telefonie mobila, pe baza propriilor sateliti de telecomunicatie, propria lor retea de localizare de precizie. China se va adapta si va gasi alte piete, alti parteneri dispusi la un comert echitabil. Dar SUA nu vor gasi pentru mult timp sa se aprovizioneze gratis, sa importe ieftin si sa exporte scump. Satelitii sai se vor revolta, la un moment dat.