Seceta severă din România a afectat grav aproape întreaga suprafață agriocolă, producând pagube catastrofale fermierilor. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, încearcă să obțină ceva bani de la Bruxelles, însă e puțin probabil ca fermierii noștri să primească despăgubiri. Agricultorii spun că seceta pedologică este atât de cruntă, încât nici irigațiile nu mai reușesc să salveze recolta.
Cu chiu cu vai, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reușit abia acum să centralizeze pagubele produse de secetă culturilor din toamnă, deși celelalte state afectate din UE au primit de mult banii pentru despăgubiri. Acum, statul român cere la Bruxelles un grant de 200 de euro pe ha pentru suprafețele calamitate, care să acopere mai puțin de jumătate din costurile fermierilor. Culturile agricole din toamna anului 2023, de grâu, orz, orzoaică, ovăz și rapiță, au fost afectate de seceta pedologică și de grindină între 70% și 100%, i-a transmis Florin Barbu comisarului pentru Agricultură de la UE. ”Potrivit datelor centralizate la nivelul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR, suprafața totală afectată de seceta pedologică și grindină a fost de 367.118 ha, din care 334.048 ha de secetă și 33.070 ha de căderile de grindină. Astfel, au fost compromise total 215.494 ha grâu, 54.915 ha orz, orzoaică și ovăz, 91.100 ha rapiță și 5.610 ha alte culture. Pierderea de venituri a producătorilor agricoli pune în pericol viabilitatea economică a fermelor și interesele de securitate. Pierderea estimată este de 860.908.055 lei, cu circa 458 euro la hectar, iar daunele semnificative cauzate de fenomene climatic nefavorabile necesită acordarea de compensații urgent în baza unei măsuri excepionale. Acordarea unei compensări, sub formă de grant, în cuantum de 200 euro, reprezentând maxim 43,6% din valoarea medie unitară a pierderilor, nu reprezintă o supracompensare pentru producători și nu provoacă nicio denaturare a pieței sau a concurenței”, se precizează în scrisoarea ministrului Agriculturii, Florin Barbu. Bugetul total estimat este de maximum 75.224.000 euro pentru culturile înființate în toamna anului 2023 și trebuie acordat de urgență fermierilor, a mai scris ministrul. La culturile de primăvară, în special porumb și floarea soarelui, suprafața compromisă este de circa 2.000.000 ha la nivel național, iar pierderile sunt de 200-300 euro la hectar.
Au secat bălțile și izvoarele
Occidentalii au închis ciclul de producție, pentru că au producție, depozitare, procesare și comercializare, atrag atenția fermierii. ”Noi am ajuns să producem la niște costuri foarte mari, față de occidentali, care au subvenții la toate. La noi, pentru că sunt fonduri puține, te caută cu lupa, ca, la orice chichiță pe care o găsesc, să-ți ia și amărâții ăia de bani înapoi. Costurile cu apa sunt excesiv de mari. Au secat bălți naturale, izvoare de suprafață. România, cel puțin Bărăganul, care a fost grânarul țării, o să devină deșertul României. Nu mai există apă suficientă în sol. Degeaba irigi și dai la suprafața solului o brumă de apă și la 20 de cm pământul este cărămidă. Planta nu își ia apă doar de la suprafață, ci mai ales din pământ. E secetă pedologică foarte gravă, mor oile de foame pe câmpuri. Trebuie să ne trezim și să investim masiv în agricultură, pentru că altfel nu vom mai avea securitate alimentară”, ne-a declarat fermierul Costică Hâncu.
Prețurile le fac comercianții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a arătat extrem de indignat față de prețul prea mare al legumelor și a anunțat că va face o sesizare privind practica comercială neloială a intermediarilor, atrăgând atenția că legea cu plafonarea prețurilor nu este respectată. În acest sens, fermierii spun că pepenele pleacă cu 40-50 de bani de pe tarla și ajunge în supermarketuri cu 2,30 lei-2,80 lei kg. ”Ardeii nu s-au făcut de niciun fel, din cauza secetei și a temperaturilor de 50 de grade C la sol. De aproape 30 de ani cer să se urmărească trasabilitatea la legume, pentru că, atunci când ajung pe raft, ajung la a treia sau a patra mână, de aceea sunt prețurile mari. Ca să-ți vinzi marfa la hipermarketuri, trebuie să dai șpagă, acolo am ajuns. Au rămas sute de tone de pepeni și de roșii pe câmp, pentru că prețurile care li se oferă nu acoperă nici costurile cu recoltarea. Intermediarii și comercianții au stricat totul. Ar fi trebuit să apară de atâția ani legea cu 50% din produsele din hipermarketuri să fie românești, dar nici acum nu au dat-o”, ne-a mai precizat fermierul Costică Hâncu.