Din Strategia energetică elaborată de ministerul condus de Sebastian Burduja, modificată în urma dezbaterii publice(?), a dispărut orice fel de sprijin sau subvenție la prețurile energiei pentru IMM-uri și industriile energo-intensive strategice. Acestea vor trebui să se descurce cu panouri solare, spune ministerul . În ce privește consumatorii casnici, Ministerul Energiei pregătește contoarele inteligente și prețurile dinamice, pentru ca populația să consume doar vara și în miezul zilei, când produc fotovoltaicele.
Strategia energetică a României a suferit mai multe modificări, în urma dezbaterii publice, susține Ministerul Energiei. Printre acestea se numără și prevederea implementării de programe de subvenții pentru întreprinderi mici și mijlocii, respectiv industriile energo-intensive considerate strategice, care s-a evaporat, pur și simplu.
În locul acesteia, ministerul a introdus, pentru consumatorii non-casnici, în special pentru industriile energo-intensive considerate strategice, implementarea unei scheme de ajutor financiar pentru dezvoltarea de capacități energetice curate pentru auto-consum și susținerea contractelor bilaterale de tip PPA (contracte pe termen lung cu producătorii de regenerabile). Pentru consumatorii casnici, Ministerul Energiei pregătește introducerea sistemelor de măsurare inteligente (SMI) și a contractelor de energie electrică cu prețuri dinamice, care, susține instituția, ar reprezenta un pas înainte semnificativ pentru modernizarea infrastructurii energetice.
”Contoarele inteligente permit monitorizarea și gestionarea în timp real a consumului de energie electrică, astfel, consumatorii vor putea lua decizii mai informate și să-și vor optimiza modelele de consum de energie electrică. Acest fapt nu doar că permite consumatorilor să preia un control mai mare asupra costurilor cu energia, dar sprijină și o utilizare mai eficientă a electricității”, se arată în Strategia energetică.
Cu lumina stinsă
Contractele de energie electrică cu prețuri dinamice, asociate cu contoarele inteligente și SMI, introduc o structură flexibilă de prețuri care variază pe parcursul zilei. Aceste contracte încurajează consumatorii să-și planifice activitățile consumatoare de energie în perioadele în care cererea de energie electrică este mai scăzută, de obicei în afara orelor de vârf, susține Ministerul Energiei.
”Procedând astfel, consumatorii pot beneficia de prețuri mai mici la energia electrică, reducându-și valoarea facturilor la energie și contribuind la stabilitatea generală a rețelei electrice. Acest model dinamic de prețuri aliniază consumul cu oferta, făcându-l mai sustenabil din punct de vedere economic și ecologic. Pe măsură ce România continuă să investească în aceste tehnologii, este de așteptat ca atât SMI, cât și contractele de energie electrică cu prețuri dinamice să joace un rol esențial în promovarea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon și creșterea rezilienței infrastructurii energetice”, se precizează în Strategia Energetică.
Retehnologizarea nucleară, mai ieftină decât regenerabilele
Ponderea crescândă a producției de energie din surse eoliene și fotovoltaice ridică problema adecvanței SEN și a regulilor de funcționare a piețelor de energie electrică. Pe de altă parte, pe măsură ce unitățile de producere a energiei nucleare finalizate în anii 1970-1980 ajung la sfârșitul duratei de viață în 2030-2040, în numeroase state se pune problema retehnologizării/extinderii duratei de viață sau înlocuirii acestor capacități cu alte tehnologii, inclusiv noi capacități nucleare.
”Retehnologizarea centralelor nucleare conduce la dublarea duratei de viață a acestora, dublând totodată și perioada de furnizare a energiei cu emisii scăzute de carbon. Din punct de vedere al costurilor, implicit al impactului ulterior în piață, prelungirea duratei de viață a unităților nucleare are în prezent cel mai mic cost dintre toate sursele de energie, inclusiv a celor regenerabile”, a mai arătat Ministerul Energiei.