Strategia care face jocurile UE. Fermerii români, scoși vinovați pentru deșertificare

Strategia pentru combaterea deșertificării, elaborată de Ministerul Mediului, face jocurile UE. Fermierii sunt considerați printre principalele cauze ale degradării solului, dat fiind că ar folosi prea multe îngrășăminte și pesticide. În realitate, însă, agricultorii români utilizează cantități infime față de restul Europei. Mai mult, ministerul critică faptul că în țara noastră s-ar utilize aproape integral potențialul agricol.

Bazată pe studii și lucrări făcute cu mai mult de 10 ani în urmă, Strategia pentru combaterea deșertificării nu aduce nimic nou în afara acuzațiilor îndreptate către agricultorii români, care, alături de eroziuni naturale și încălziri globale, ar constitui sursa principală a degradării solului.

Potrivit unor date din 2013, suprafața expusă la deșertificare, caracterizată de o climă aridă, semiaridă sau uscat-subumedă, era de aproximativ 30% din suprafața totală a României, situându-se în cea mai mare parte în Dobrogea, în Moldova, în partea de sud a Câmpiei Române și în Câmpia de Vest – vestul Câmpiei Tisei. Terenurile afectate sunt folosite preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, și sunt situate îndeosebi în Lunca şi Delta Dunării, susține ministerul.

”Presiunea umană asupra resurselor de sol este reflectată de proporţia ridicată a terenurilor agricole (62,06%) şi de folosirea aproape a întregului potenţial de soluri arabile ale ţării (>96%). Atât terenurile degradate natural cât și cele degradate antropic şi-au pierdut parțial sau total capacitatea productivă şi, ca urmare, ele dau producţii vegetale slabe sau nu dau niciun fel de recolte, reclamând măsuri speciale de ameliorare pentru refacerea potenţialului lor productiv. Circa 12 milioane ha terenuri agricole, din care aproximativ 80% terenuri arabile, sunt afectate de una sau mai multe limitări, cum sunt: seceta frecventă, exces periodic de apă, eroziunea hidraulică a solului, alunecări de teren, eroziune eoliană, soluri saline şi alcalice, aciditate puternică şi moderată, conţinut redus şi foarte redus de humus, conţinut mic şi foarte mic de fosfor accesibil, conţinut mic de azot total, conţinut mic de potasiu accesibil, carenţe de zinc, poluare chimică, soluri degradate prin diverse lucrări etc”, se arată în Strategia pentru combaterea deșertificării.

Deficit de humus

Rezerva mică şi foarte mică de humus în soluri este problema esenţială în dezvoltarea unei agriculturi durabile, consideră Ministerul Mediului. Solurile cu deficit de humus reprezintă 40,5% din terenurile arabile și există riscul ca şi în următorii ani conţinutul de humus în terenurile arabile să scadă, ceea ce va afecta substanţial calităţile fizice, chimice şi microbiodiversitatea solurilor. Epuizarea rezervelor de fosfor mobil în sol poate fi acoperită, în principal, din îngrăşămintele fosfatice, solurile cu deficit de fosfor ocupând aproximativ 28,8% din terenurile arabile.

”Suprafaţa extrem de mare de teren agricol afectată de diferite forme de degradare se datorează, printre altele, neluării măsurilor de prevenire a eroziunii, lucrările solului, utilizarea necorespunzătoare a fertilizanţilor şi pesticidelor, folosirea în exces a maşinilor agricole grele, managementul defectuos al sistemelor de irigaţie şi altor lucrări de îmbunătăţiri funciare etc”, se precizează în Strategie.

Emisiile vin din sol

Estimările realizate în 2019 la nivelul României au scos în evidenţă faptul că solurile produc 49% din emisiile totale provenite din sectorul agricol. Potrivit Ministerului mediului, aceste emisii sunt asociate cu aplicarea, printre altele, a îngrăşămintelor minerale şi organice şi a amendamentelor. Pe de altă parte, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă este mai mare în cazul aplicării direct în sol a îngrășămintele minerale pe bază de azot sau a bălegarul animalier, decât dacă acestea ar fi depozitate pe sol. ”Un sistem agricol care promovează în principal protecția mediului este sistemul agricol organic ce vizează reducerea sau chiar eliminarea utilizării îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor”, a concluzionat Ministerul Mediului.