România, îngropată în datorii. Împrumuturi pe bandă rulantă ale statuluiÎn prima zi lucrătoare a anului 2026, 5 ianuarie, Ministerul Finanțelor s-a grăbit să publice în Monitorul Oficial, fără postare în dezbatere publică, două ordine prin care statul român se mai împrumută de 2,3 miliarde de euro. Datoria publică s-a apropiat periculos de 60% din PIB, ajungând, în octombrie 2025, la peste 225 miliarde de euro. Astfel, banii din împovărarea cu biruri a populației, dar și a firmelor românești vor fi utilizați pentru plata dobânzilor uriașe, dar și pentru susținerea financiară a Ucrainei.
Potrivit unui ordin al Ministerului Finanțelor din 5 ianuarie 2026, România se împrumută de o sumă echivalentă cu 2 miliarde de euro, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice în această lună.
Astfel, au fost aprobate prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 10.000 milioane lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată în cadrul licitației de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei, iar metoda de vânzare este licitația, adjudecarea făcându-se după metoda cu preț multiplu. ”În funcție de necesitățile de finanțare și/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitației, Ministerul Finanțelor își rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micșorată sau anulată”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.
Împrumuturi și în euro
Un al doilea ordin al Ministerului Finanțelor, publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial, anunță prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat cu cupon denominate în euro aferente lunii ianuarie 2026.
Astfel, tot în vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, în luna ianuarie 2026 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat cu cupon, în valoare nominală totală de 300 milioane euro. Fiecare tranșă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 euro, susține Ministerul Finanțelor. Totodată, dobânda (cuponul) se va plăti anual la data de 16 ianuarie, începând cu data de 16 ianuarie 2027 și terminând cu data de 16 ianuarie 2028.
Creștere de neoprit a datoriei publice
În octombrie 2025, datoria publică a României a atins 58,9% din PIB, cu o valoare de peste 225 miliarde de euro, astfel că este foarte posibil ca, la finalul lunii decembrie a anului trecut aceasta să fi atins deja pragul de 60%, la ritmul accelerat al împrumuturilor.
De altfel, în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2025, BNR atrage atenția că datoria publică își va păstra tendința crescătoare și în următoarea perioadă. Potrivit raportului, în absența demarării procesului de consolidare fiscal-bugetară, evaluările Consiliului Fiscal evidențiau traiectoria nesustenabilă a datoriei publice, estimând creșteri medii anuale de peste 6 puncte procentuale, respectiv depășirea pragului de 100 la sută din PIB până în 2032, într-un scenariu de menținere nemodificată a politicilor.
S-au ratat și fondurile europene
O absorbție ridicată a fondurilor europene ar fi putut avea un rol important în acoperirea necesarului de finanțare, dincolo de contribuția lor mai amplă la dinamica economic, semnalează BNR. Însă, întârzierile în implementarea țintelor asociate Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au avut un impact negativ asupra ritmului de absorbție a sumelor alocate, doar 10,72 miliarde de euro fiind încasate (noiembrie 2025), reprezentând mai puțin de 40 la sută din suma alocată inițial. ”Acest nivel de absorbție este scăzut, mai ales având în vedere că perioada de implementare a planului se încheie în mai puțin de un an. Absorbția fondurilor aferente politicii de coeziune este, de asemenea, redusă în România. În ceea ce privește programele naționale, rata de absorbție efectivă se situează la 13,24 la sută, iar în cazul programelor regionale, la 7,9 la sută”, se arată în raportul BNR.
