Când orașele sunt lăsate în frig, unul câte unul, pe motiv de incapacitate de funcționare a centralelor, când deficitul de energie ne împinge spre un blackout iminent, statul român își permite să blocheze și să refuze invenția secolului, care aparține unui inginer român genial. Este vorba despre instalația de gazeificare a deșeurilor, care poate produce, în același timp, energie electrică și termică, fără urmă de poluare, rezolvând 3 probleme dintr-un foc: încălzirea, energia și deșeurile.
Despre inginerul Costin Frâncu s-a tot vorbit, însă invenția acestuia, sabotată de autoritățile statului român, este mai necesară ca oricând. Multe companii și reprezentanți ai altor state au încercat să-l determine să vândă patentul, însă Costin Frâncu are un mare defect: își iubește țara. Și speră că va veni vremea în care România se va bucura de beneficiile instalației concepute de el. Pentru că invenția sa va rezolva, în primă fază, 3 mari probleme ale țării: energia, încălzirea locuințelor și deșeurile.
”Evident că am tot avut oferte să vând patentul, dar eu am o educație de pe vremea lui Ceaușescu, sunt naționalist. Am tot felul de discuții, și pentru făcut fabrici, și pentru vândut patentul. Toată lumea vrea exclusivități, tot felul de drepturi pe munca și patentul meu. Am ajuns la concluzia că interesul este doar să pună mâna pe patent. Au venit și din țările arabe, și de prin Anglia, fonduri de investiții, care vor să recucerească teritoriile africane și să facă ceva care să-i impresioneze, de prin Elveția”, ne-a declarat ing. Costin Frâncu.
Energie electrică și energie termică
Instalația de gazeificare a gunoiului ar avea o primă întrebuințare, mai primitivă și brutală, să ardă gazul și să producă energie termică. ”O soluție puțin mai evoluată este să bagi gazul într-un motor cu piston, ceea ce făcusem eu la Brașov, învârți în generator și produci energie electrică și recuperezi și căldura. Asta însemna că, dintr-o tonă de deșeuri, se poate ajunge la 1,5 Gcal și 1,2-1,5 MWh. Ceea ce este mult mai bine, decât să produci doar energie termică”, afirmă ing. Costin Frâncu. Chinezii nu au reușit să facă gazeificare din deșeuri, deși au facultate de gazeificare, dar au făcut incinerare, destul de performantă, asemănătoare cu cea de la Viena. Costin Frâncu ne spune că în centrul Vienei este un incinerator de gunoi, iar austriecii îl laudă că e cel mai performant, că are multe filtre și nu poluează deloc. Dar au venit niște universități din SUA, au făcut niște analize și le-au arătat că particulele care trec sunt cele foarte, foarte fine, care se duc direct în sânge.
20 de euro vs 200 de euro
Incineratorul de la Viena produce și el energie electrică: 300 kWh pe tona de deșeuri. Instalația de gazeificare a deșeurilor inventată de ing. Costin Frâncu produce 1,2-1,5 MWh pe tona de deșeuri. Iar costurile de operare de la Viena, din cauza filtrelor și a consumului de gaz metan, folosit la arderea deșeurilor, sunt de 200 euro/tona de deșeuri, drept urmare taxa de gunoi este o nenorocire la Viena, susține acesta.
”Eu am costuri de operare de 20 de euro/tonă, pentru că eu nu am gaz metan, nu am filtre, nu am coșuri”, susține ing. Costin Frâncu. De exemplu, pentru un oraș cum este Brașov, ar trebui trei instalații de gazeificare a gunoiului, iar la prețurile de acum ar ajunge la o investiție de 200 milioane de euro. Banii se recuperează în maxim 3 ani, pentru că s-ar produce aproximativ 30-40 MWh energie în bandă și 40 Gcal/h. Desigur, ar mai fi nevoie de CAF-uri pe gaz metan, pentru a acoperi curbele de sarcini, atunci când este ger. Dar și așa, de la început prețurile la energie termică ar fi mai mici, pentru că ai și energia electrică pe care o valorifici, exact ca la cogenerare, iar costurile de operare le scoți din taxa pe gunoi.
Hidrogen și îngrășăminte
O altă soluție este, pentru că acest gaz conține hidrogen, să separi hidrogenul din gaz. Și rămâne CO2, pe care îl poți îmbutelia să-l bagi în serele de legume, și hidrogenul. Dintr-o tonă de deșeuri se produce 100-120 kg de hidrogen, care este o valorificare superioară, mai ales în nebunia asta când se caută hidrogen, arată ing. Costin Frâncu. Și mai profitabilă este producția de îngrășăminte.
”La o instalație clasică de uree actuală se elimină primul agregat care sparge metanul și se pune un gezeificator de gunoi. În loc să dai bani pe metan, iei bani pe gunoi. Deci ești independent de prețul metanului, prețul la uree și azotat de amoniu fluctuează în piață în funcție de prețul metanului. Eficiența este explozivă. Este adevărat, investiția este mare, că îți trebuie instalație de uree, care este scumpă, dar câștigurile sunt fantastice. Adică amortizezi investiția într-un an și jumătate maxim”, ne-a precizat ing. Costin Frâncu.
Benzină și motorină
Chestia cea mai complexă care se poate face este ceea ce au inventat nemții în 1928, ne mai spune ing. Costin Frâncu. Aceștia au pus la punct un proces catalictic prin care se face gazul de sinteză, prin gazeificarea din cărbune și din lemn. Gazul de sinteză este același, diferă puțin procentele, în funcție de materia primă. Dar întotdeauna, din orice material organic, iese hidrogenul, monixid de carbon și CO2. Din acest gaz de sinteză, în anumite condiții de temperatură, presiune și cu un catalizator potrivit, dai drumul la gaz prin catalizator și obții țiței, pe care îl rafinezi și faci benzină, motorină, păcură. Dar tehnologia de gazeificare a nemților nu poate prelucra deșeuri, pentru că nu au avut cum să controleze procesul.
”Neamțul avea pentru fiecare mină de cărbune un anumit tip de reactor pentru gazeificare, în funcție de calitatea cărbunelui. În momentul în care foloseai gunoi, aveai un amestec de materiale. Eu am reușit să fac un alt sistem de gazeificare, cu același proces fizico-chimic ca al nemților. Eu nu am descoperit gazeificarea, am studiat-o și am ajuns la alte soluții tehnice. Și soluția mea tehnică este diferită de toate tipurile de gazeificatoare pe care le-a avut neamțul și pe care le-a patentat. Astfel, gazeificatorul meu poate fi controlat în aceste condiții, ale unei materii prime diversificate, în care nu știi exact ce ai înăuntru”, ne-a mai declarat ing. Costin Frâncu.