Statul român încurajează fiscal importurile de energie. Sabotaj la producția internă

Regimul fiscal actual favorizează importurile scumpe în dauna producției interne, avertizează Dan Gherghelaș, expert în energie și finanțe, fost director director al societății Hidro Tarnița. Pe de altă parte, ANRE, prin lipsa de transparență și acțiune, este complice în menținerea haosului din piață, deoarece nu publică informații despre participanții la piață, volume și mai ales prețuri, nu investighează comportamentele speculative și nu reacționează la distorsiunile grave care afectează formarea prețului, mai semnalează expertul.

Într-o analiză devastatoare, intitulată ”Câteva adevăruri incomode despre importurile de energie ale României”, Dan Gherghelaș, expert în energie și finanțe, fost director director al societății Hidro Tarnița, atrage atenția asupra cauzelor menținerii unor prețuri extrem de ridicate în țara noastră. Acesta arată că România importă energie scumpă și exportă energie ieftină, fenomenul fiind specific piețelor energetice integrate, în care fluxurile transfrontaliere reflectă dezechilibrele dintre cerere și ofertă.

Totuși, în cazul României, adâncimea acestui dezechilibru este accentuată de o combinație între deficitele cronice de capacitate, regimul fiscal discriminatoriu și o arhitectură de piață ineficientă. ”Regimul fiscal actual favorizează importurile scumpe în dauna producției interne. Prin OUG 27/2022 și modificările ulterioare, Guvernul – în frunte cu ministrul Sebastian Burduja, la fel ca predecesorul său Virgil Popescu – a scutit complet importurile de la plata CFTE (Cheltuiala cu contribuția la fondul de tranziție energetică), taxând în schimb achizițiile interne. Rezultatul? Traderii importă masiv energie pe care o plasează în perioadele de vârf la prețurile cele mai mari, fără constrângeri fiscale, în timp ce producătorii locali sunt sufocați. E o politică economică inversă, care penalizează producția și răsplătește arbitrajul”, se arată în analiza expertului Dan Gherghelaș.

Specula majorează prețurile

Traderii dominanți – noii „băieți deștepți” – operează regional, speculând pasivitatea autorităților, susține Dan Gherghelaș. Aceștia folosesc conexiunile cu alocare explicită (în special Serbia, Ucraina, dar și Ungaria și Bulgaria) pentru a cumpăra energie mai ieftină prin contracte bilaterale, pe care o vând apoi scump în România. Acest arbitraj – denumit „speculativ” în orice manual de economie – este permis și încurajat de lipsa unui cadru coerent și a unei supravegheri reale.

”Mecanismul de cuplare a piețelor, în forma sa actuală, e subminat de o politică de alocare defectuoasă. Transelectrica scoate la licitație pe termen lung o proporție prea mare din capacitățile transfrontaliere prin mecanisme explicite, lăsând prea puțin pentru piața spot (cuplare implicită). Asta reduce eficiența pieței, blochează fluxurile naturale și amplifică volatilitatea și oportunismul. ANRE – prin lipsa de transparență și acțiune – este complice în menținerea haosului din piață. Nu publică informații despre participanții la piață, volume și mai ales prețuri, nu investighează comportamentele speculative și nu reacționează la distorsiunile grave care afectează formarea prețului. E un arbitru care întoarce capul. Guvernul, ANRE și Transelectrica servesc – voit sau nu – interesele unor jucători puternici. În loc să protejeze securitatea energetică și stabilitatea pieței, aplică „servite” venite din zona comercială sub forma unor acte normative. Cu sau fără intenție, decidenții politici sunt astăzi instrumente docile în mâna unui grup restrâns de traderi cu vocație regional”, mai precizează Dan Gherghelaș.

Creștere cu 60% a importurilor

Analiza expertului în energie semnalează faptul că importurile au crescut cu 60% în primele opt luni ale anului 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023. S-a ajuns astfel la un deficit structural de 1.500 – 1.600 MWh/h consum instantaneu, cu vârfuri în jurul valorii de 2.500 MWh/h. În valori medii, importurile provin în proporție de cca 40% din Ungaria și Bulgaria prin cuplarea implicită a piețelor spot, diferența reprezentând importuri din Serbia și, neregulat, din Ucraina.

La granița România-Serbia, la granițele cu Ungaria și Bulgaria pentru licitațiile pe termen lung, precum și la granița cu Moldova pentru licitațiile zilnice, licitațiile sunt explicite. Asta înseamnă că se licitează doar capacitatea de transmisie, fără energie. La granițele cu Ungaria și Bulgaria pentru licitațiile zilnice și intrazilnice, licitațiile sunt implicite. Traderii preferă conexiunile cu alocare explicită, și nu costurile mici ale drepturilor de transmisie sunt cele care dau măsura interesului – variațiile sunt imperceptibile în prețul final al energiei – cât mai degrabă posibilitatea de a achiziționa energie ieftină pe bază de contracte bilaterale cu livrare la termen pentru a o revinde în vârf de sarcină în segmentele de piață spot PZU și ID românești la prețuri mari. ”Este, în fapt, același comportament de trading speculativ care se manifestă pe piața internă, dar care capătă în contextul schimburilor transfrontaliere o anvergură regională”, susține Dan Gherghelaș.

Cine sunt importatorii?

Pe baza datelor prezentate pe site-ul Transelectrica pentru anul 2024 a fost alocată de comun acord între cei doi operatori naționali, prin licitație anuală, o capacitate de 250 MW pe fiecare din sensurile export – import pentru relația Serbia-România. Prețul foarte mic pe sensul de import (0,10 €/MWh) sugerează o competiție moderată pe această rută și o aliniere relativ echilibrată a diferențelor de preț spot dintre piețele Serbia și România. ”Capacitatea de import a fost atribuită unui număr de 11 companii, dintre care se remarcă patru traderi cărora le-a revenit peste 80% din drepturile de capacitate pe termen de un an, respectiv o societate de furnizare din grupul MVM deținut de statul maghiar, MET România Energy și traderul elvețian EDF. Interesant sau nu în context, toate companiile menționate au fost sancționate în ultimii doi ani cu amenzi substanțiale de către ANRE  pentru practici neconforme cu regulile de integritate ale pieței de energie și/sau ale reglementări interne”, mai avertizează Dan Gherghelaș.