Statele UE, obligate de Comisia Europeană să-i întrețină pe refugiații ucraineni până în 2029

Protecția temporară pentru cetățenii ucraineni ajunși în UE se va sfârși în 2027, însă Comisia Europeană obligă statele membre să-i mai întrețină până în 2029. Motivele invocate sunt multiple, printre acestea numărându-se incapacitatea Ucrainei de a-i primi înapoi. Totodată, țările Uniunii care au găzduit ucraineni trebuie să se poarte ”cu mănuși” și să le faciliteze întoarcerea, doar dacă aceștia vor, bineînțeles, nu înainte de a le asigura resurse financiare în localitățile în care se vor repatria. 

Comisia Europeană a anunțat că este necesar să fie pregătită o ieșire treptată, sustenabilă și bine coordonată din regimul de protecție temporară a refugiaților ucraineni, atunci când condițiile din Ucraina vor permite încetarea protecției temporare, ținând seama, în același timp, de capacitățile și nevoile de reconstrucție ale Ucrainei.

Într-o Recomandare a Consiliului Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, se arată că, după data de 4 martie 2027, când încetează protecția temporară, chiar și într-un context de pace, Ucraina va avea nevoie de timp pentru a-și reconstrui capacitatea necesară pentru a putea primi înapoi toate persoanele strămutate din cauza războiului. Prin urmare, pentru a sprijini Ucraina în eforturile sale de reintegrare a persoanelor strămutate, este important ca procesul de tranziție să fie gestionat într-un mod flexibil, treptat și luând în considerare situațiile individuale ale persoanelor în cauză. Astfel, procesul de tranziție respectiv ar trebui să răspundă atât nevoilor celor care beneficiază în prezent de protecție temporară în Uniune, cât și nevoilor Ucrainei, menținând totodată integritatea sistemelor de azil ale statelor membre.

”Multe persoane strămutate din Ucraina care beneficiază de protecție temporară se află deja în Uniune de câțiva ani și s-au integrat în societățile gazdă, învățând limbile acestora, găsindu-și un loc de muncă și înscriindu-se în sistemul de învățământ. Acolo unde este deja posibil în temeiul dreptului intern sau al practicii administrative, statele membre ar trebui să facă uz de orice posibilitate pentru a permite persoanelor respective tranziția către statute juridice naționale care să reflecte mai fidel situația lor actuală în Uniune, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru continuarea șederii legale din alte motive. Astfel de statute juridice naționale ar putea presupune, de exemplu, permise de ședere bazate pe ocuparea unui loc de muncă, activitatea independentă, formarea profesională sau educația și cercetarea, motive familiale sau alte motive, sau permise de ședere specifice”, se precizează în Recomandarea Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al UE.

Întoarcere voluntară și nu prea

Consiliul consideră că este important să se țină seama de capacitatea Ucrainei de a reintegra în mod sustenabil toate persoanele strămutate din cauza războiului. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia măsuri care să pregătească terenul pentru o reintegrare sustenabilă și fără dificultăți în Ucraina, ținând seama de toate aceste considerații, prin utilizarea deplină și extinderea instrumentelor financiare ale UE.

Deși programele de întoarcere voluntară ar trebui să aibă o durată fixă și limitată, acestea ar trebui să prevadă un interval de timp suficient pentru a permite o coordonare adecvată cu autoritățile ucrainene, în vederea facilitării unei reintegrări treptate și corespunzătoare a persoanelor care se întorc în comunitățile lor, în domenii care includ accesul la servicii și facilități de bază, precum cazare, locuințe sau asistență medicală. Prin urmare, inclusiv pentru a se asigura că durata inițială a programului de întoarcere voluntară este coordonată cu toate statele membre și cu autoritățile ucrainene, programele de întoarcere voluntară ar trebui să prevadă o perioadă de plecare care să permită atingerea obiectivelor respective, mai precis o perioadă de un an, în principiu, se mai arată în documentul citat.

Prelungiri la nesfârșit

Statele membre vor avea la dispoziție sprijinul oferit de Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) pentru a răspunde nevoilor financiare legate de persoanele strămutate din Ucraina care beneficiază de protecție temporară, iar acesta poate contribui, de asemenea, la finanțarea programelor de întoarcere voluntară. Pe parcursul programului de întoarcere voluntară, persoanele în cauză ar trebui să fie autorizate să beneficieze în continuare de ședere legală în statul membru în care beneficiază de protecție temporară.

”Întrucât circumstanțele de pe teren pot evolua între data adoptării prezentei recomandări și sfârșitul protecției temporare, iar perioada prevăzută inițial în programele de întoarcere voluntară ar putea să nu fie suficientă pentru a garanta o reintegrare treptată și sustenabilă în Ucraina, statele membre ar trebui să se coordoneze între ele și cu autoritățile ucrainene cu privire la stabilirea unor termene diferite sau prelungite pentru plecarea voluntară în cadrul programelor lor de întoarcere voluntară”, mai arată Consiliul. Totodată, statele membre ar trebui să permită persoanelor strămutate din Ucraina ai căror copii minori frecventează o școală într-un stat membru să locuiască pe teritoriul lor dincolo de durata protecției temporare, pentru a le permite copiilor în cauză să încheie anul școlar în derulare.