Starea de degradare a drumurilor și recepția lucrărilor de asfaltare se vor realiza, de acum încolo, cu ajutorul unui echipament ultraperformant intrat în dotarea CNAIR. Acesta funcționează pe bază de laser și este capabil să efectueze măsurători precise a compoziției și calității asfaltului, permițând și urmărirea în timp a acestuia în perioada de garanție. Totodată, echipamentul va fi folosit și pentru determinarea stării tehnice a drumurilor.
Ministerul Transporturilor a finalizat ultimul pas pentru punerea în funcțiune a echipamentului ultraperformant din dotarea CNAIR, care va fi capabil să măsoare cu precizie starea de degradare a drumurilor.
Astfel, ministerul a emis un proiect de ordin pentru aprobarea reglementării tehnice „Instrucțiuni tehnice privind metodologia de determinare a stării de degradare a drumurilor cu ajutorul echipamentului HAWKEYE 2000 – ACD (Automatic Crack Detection)”. Reglementarea tehnică este specifică pentru construcţiile inginereşti pentru infrastructura de transport, atât pentru drumurile publice moderne aflate în exploatare, cât și pentru drumurile noi şi reabilitate, în scopul recepţiei lucrărilor și a urmăririi comportării în timp a acestora, pe întreaga lor perioadă de exploatare.
Instrucțiunile prezintă modul de determinare a stării de degradare a drumurilor publice cu îmbrăcăminți bituminoase, utilizând echipamentul HAWKEYE 2000 – ACD, precum și modul de prelucrare a datelor culese din teren. Potrivit Ministerului Transporturilor, Sistemul Hawkeye 2000 – ACD este compus din două module distincte: modulul pentru colectare de date și modulul pentru procesare date, acesta din urmă facilitând vizualizarea, gestionarea, interacțiunea și raportarea numeroaselor date colectate de vehiculul de achiziție.
Unic în România
Echipamentul HAWKEYE 2000 – ACD utilizează două lasere liniare pentru colectarea datelor pe o lățime de până la 4.0 m. Gradul de precizie al determinărilor realizate cu acest echipament este net superior oricărui echipament existent şi reglementat prin norme tehnice în vigoare la nivelul ţării noastre, arată ministerul.
Echipamentul, aflat în prezent în dotarea Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN”, din cadrul CNAIR, poate fi utilizat pentru determinarea stării de degradare a drumurilor publice cu îmbrăcăminţi bituminoase, pentru verificarea la recepţia finală a drumurilor noi sau reabilitate, controlul calității execuției lucrărilor la nivelul suprafeței de rulare, recepţia finală a lucrărilor de întreţinere, urmărirea în timp a lucrărilor aflate în perioada de garanţie, precum și la gestionarea reţelei de drumuri existente prin determinarea stării de degradare. Echipamentul mai poate fi folosit în determinarea stării tehnice a drumurilor, în activităţi de cercetare în domeniul evoluţiei în timp la nivelul stării de degradare, în evaluarea stării tehnice a drumurilor, dar și la alegerea soluţiei optime la nivel de sistem rutier prin prisma tipurilor de degradări în cazul drumurilor existente care urmează a fi reabilitate sau pe care se execută lucrări de întreţinere. Gradul foarte mare de precizie al echipamentului pentru determinările realizate, îi fundamentează utilizarea, la nivelul reţelei de drumuri publice, consideră Ministerul Transporturilor.
Distanță de siguranță
Datorită înălțimii de la sol a laserului (cca 2,20 m) și a faptului că emite radiații invizibile, LCMS are nevoie de o întreținere/atenție specială pentru a evita pericolul pentru personal și pentru participanți, se arată în proiectul de ordin al ministerului. Pe durata unei înregistrări, LCMS Acquire poate afișa imagini pentru confirmarea funcționării sistemului, dar este necesară procesarea datelor în Hawkeye Processing Toolkit pentru obținerea informațiilor despre fisuri, profil transversal, adâncime făgaș etc.
”Laserele emit radiații infraroșii de la o deschidere de cca 2,20 m deasupra solului. Zona de pericol laser este situată între fereastra de emisie și îmbrăcămintea drumului, direct sub senzori și are o lățime de aproximativ patru metri. Această zonă se află în spatele vehiculului și este posibil să nu fie vizibilă pentru operator, tocmai de aceea este necesară o distanță minimă de siguranță, protejată prin semne de avertizare și lumini intermitente”, se mai precizează în proiectul de act normativ.