Șoc și groază. România nu mai poate instala parcuri eoliene

Miliardele de euro date investitorilor privați pentru capacitățile de energie regenerabile pot fi contabilizate la capitolul pierderi pentru România. Și asta pentru că, fără o reproiectare și o reconstruire a sistemului energetic național, regenerabilele rămân doar pe hârtie, pentru raportările la Bruxelles. În Strategia energetică se arată clar că sistemul actual nu mai poate prelua energie eoliană, din cauza variabilității ridicate, iar fotovoltaicele, și ele intermitente, nu sunt racordate.

România a rămas blocată la 3.000 MW putere instalată în energie eoliană, iar veștile pentru viitor nu sună deloc bine, cu toată Legea offshore și planurile de deschidere a unor noi parcuri de acest gen. Cu 16% din capacitatea netă instalată, dar contribuind cu 13% la producția de electricitate totală, din cauza variabilității, puterea instalată în prezent în centrale eoliene este aproape de un maximum tehnic posibil pentru funcționarea în siguranță a SEN, în configurația sa actuală, se arată în Strategia energetică. Piața de echilibrare este pusă în dificultate de variabilitatea ridicată a surselor de energie eoliene, iar, din datele Transelectrica, există contracte de racordare pentru CEE (centrale electrice eoliene) totalizând o putere instalată de circa 1.895,95 MW, care nu au stabilite termene de punere în funcțiune.

La începutul anului 2024, puterea instalată netă din surse solare era de 1.624 MW, în creștere față de 1.185 MW în 2023. Astfel, centralele fotovoltaice constituiau 8% din capacitatea netă instalată în 2023. Însă, tot din cauza variabilității, această sursă de energie a contribuit cu doar 3% din producția totală de energie. ”Piața de echilibrare este mai puțin solicitată de variațiile de producție în centralele fotovoltaice, care au o funcționare mai predictibilă, spre deosebire de centralele eoliene. Transelectrica indică existența contractelor de racordare pentru CEF (centrale electrice fotovoltaice) totalizând o putere instalată de circa 1.019,99 MW, care nu au stabilite termene de punere în funcțiune”, se precizează în Strategia energetică. Pe de altă parte, anul 2023 s-a remarcat printr-o creștere bruscă a capacității instalate a prosumatorilor, de la 478 MW la începutul lui 2023, la 1.443 MW la sfârșitul anului, acest fenomen conducând la o scădere a consumului dispecerizabil.

Liniile electrice și-au depășit durata de viață

Din întreaga lungime a LEA (linie aeriane de energie electrică), 83% au devenit operaționale între 1960 și 1979, iar 14% au devenit operaționale între 1980 și 1999. Doar 3% din LEA au fost construite după anul 2000. Gradul de îmbătrânire a liniilor de transport (calculat ca procent între durata perioadei de funcționare și durata standard de viață, 48 de ani) arată că liniile construite în perioada 1960-1979 au depășit cu 4% durata de viață standard de utilizare, în timp ce liniile construite în perioada 1980-1999 sunt la nivelul de 78% din durata de viata standard.

Potrivit Strategiei, aceste linii trebuie menținute într-o stare optimă de funcționare prin implementarea unor programe de întreținere adecvate. Spre deosebire de liniile de transport, starea transformatoarelor și autotransformatoarelor este semnificativ mai bună și doar 26% dintre ele sunt mai vechi de anul 2000. Nivelul de utilizare al stațiilor de transformare (calculat ca procent între durata perioadei de funcționare și durata de viață standard, 24 de ani) arată că aproape toate stațiile puse în funcțiune înainte de 2000 au depășit durata de viață standard de utilizare.

Investiții uriașe

RET (rețeaua electrică de transport), în concordanță cu modelul elaborat de ENTSO-E la nivel european, urmărește evacuarea puterii din zonele de concentrare a SRE către zonele de consum, dezvoltarea regiunilor de pe teritoriul României în care RET este deficitară (de exemplu, regiunea nord-est), precum și creșterea capacității de interconexiune transfrontalieră. EU Action Plan on Grids, document publicat recent de Comisia Europeană, evidențiază necesitatea suplimentării surselor de finanțare pentru realizarea investițiilor în rețele electrice în scopul permiterii racordării noilor capacități de energie regenerabilă, estimându-se sume totale de peste 400 miliarde euro, din care peste 70% în rețele de distribuție. În România, din cele 13,6 miliarde de euro alocați de Ministerul Energiei, prin fonduri naționale și europene, doar 1,1 miliarde au fost direcționate către rețelele de distribuție.