AcasăEconomieȘmecheria Comisiei Europene. Comisioanele pentru plata cu cardul, suportate și de cei...

Șmecheria Comisiei Europene. Comisioanele pentru plata cu cardul, suportate și de cei care achită cu numerar

Plata cu cardul, o afacere de 10 miliarde de euro pe an numai din comisioane

Curtea de Conturi a UE a criticat dur decizia Comisiei Europene de a interzice comercianților să suprataxeze clienții care achită cu cardul, pentru a-și recupera comisioanele bancare. Și asta pentru că măsura îi obligă pe comercianți să-și recupereze aceste costuri prin majorarea prețurilor la bunurile vândute, ”pedepsindu-i”, astfel, și pe cei care achită cu numerar. Șmecheria este că, odată aplicate taxe pentru plata cu cardul, nimeni nu ar mai folosi acest instrument de plată, care îmbogățește instituțiile bancare. Numai în 2023, cetățenii UE au plătit în plus 6 miliarde de euro.

numerarRaportul special al Curții de Conturi Europene privind plățile digitale în UE relevă faptul că intervențiile prost concepute asupra prețurilor riscă să ducă la o funcționare ineficientă a prestatorilor de servicii de plată sau la denaturarea cererii și a ofertei, afectând în cele din urmă consumatorii și comercianții.

Cu toate acestea, actele juridice de bază privind plățile digitale nu specifică criterii clare în funcție de care să se evalueze dacă și în ce condiții se justifică astfel de intervenții sau durata lor de aplicare. Cea mai nefastă măsură impusă de Comisia Europeană este interdicția pentru comercianți de a suprataxa operațiunile cu carduri de consum. Comerciantul plătește comisioane de servicii către prestatorul de servicii de plată acceptant (banca care deservește sistemul său de plăți).

Din cauza interdicției suprataxei, comercianții nu pot percepe direct de la clienți aceste costuri și ei includ comisioanele de plată în prețurile bunurilor și serviciilor ca adaos total, arată Curtea de Conturi Europeană (CCE). ”O suprataxă este un comision suplimentar perceput în plus față de prețul real al bunurilor și serviciilor pentru utilizarea unei metode de plată specifice. Interdicția suprataxei interzice beneficiarilor plăților, cum ar fi comercianții, să impună suprataxe la tranzacțiile cu cardul care fac obiectul plafonului comisionului interbancar și la tranzacțiile SEPA. Această soluție ar putea funcționa în favoarea consumatorilor, dar ar putea avea și consecințe negative, deoarece reduce transparența costurilor plăților. Prin urmare, decizia de a introduce interdicția suprataxei trebuie să analizeze în detaliu toate implicațiile”, se precizează în raportul CCE.

Plafonare ca în România

Comisia Europeană  a plafonat comisionul interbancar pentru plățile cu cardul la 0,2 % din valoarea plății pentru operațiunile cu carduri de debit de consum și la 0,3 % pentru operațiunile cu carduri de credit de consum, însă plafonările funcționează ca în România. Un raport anual publicat de EHI Retail Institute e.V., citat de Curtea de Conturi Europeană, privitor la serviciile de plată din sectorul comerțului cu amănuntul din Germania, a arătat, pe baza datelor din 2023, că toate comisioanele pentru cardurile de credit aferente schemelor internaționale de carduri variau între 0,47 % pentru marii comercianți și 1,81 % pentru micii comercianți, cu mult peste plafoanele comisioanelor interbancare.

Un alt studiu, din 2024, comandat de Comisia Europeană și efectuat de către Valdani Vicari & Associati (VVA) și de către gdcc, o companie internațională de colectare de date, a analizat noile evoluții de pe piețele plăților cu cardul, inclusiv în ceea ce privește comisioanele interbancare și comisioanele percepute comercianților pentru servicii. Studiul a acoperit 11 state membre și a constatat, printre altele, că, în 2022, comisioanele percepute comercianților pentru cardurile de debit și cardurile de credit se ridicau la 0,44 % și, respectiv, la 0,60 %, și acestea cu mult peste plafoanele comisioanelor interbancare.

Profituri uriașe

În 2023, tranzacțiile de comerț electronic și tranzacțiile la punctul de vânzare în UE au reprezentat în jur de 1.150 de miliarde de euro. Curtea de Conturi Europeană estimează că circa 80 % din această sumă constituie tranzacții prin plata cu cardul.

Tot potrivit estimărilor Curții, volumul total al comisioanelor interbancare anuale plătite în UE de prestatorii de servicii de plată acceptanți prestatorilor emitenți de carduri pentru astfel de tranzacții s-a situat între 2 miliarde de euro și 3 miliarde de euro (presupunând comisioane interbancare între 0,2 % și 0,3 %), comisioanele anuale de schemă s-au ridicat la aproximativ 1 miliard de euro (presupunând comisioane de schemă medii de 0,1 %), iar comisioanele anuale de servicii percepute comercianților au fost cuprinse între 5 miliarde de euro și 6 miliarde de euro (presupunând comisioane de servicii de 0,6 %). Comisioanele de servicii percepute comercianților sunt suportate, în ultimă instanță, de consumatori, semnalează Curtea de Conturi Europeană.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
69.877 afisari

10 COMENTARII

  1. Articol de 2 bani! Costul manipulării cash-ului este mult mai mare decât comisioanele tranzacțiilor cu cardul!

  2. Sunt tot felul de „anonimi” care-si dau cu părerea despre chestiuni pe care nu numai ca nu le înțeleg, dar le si comentează cu superioritate!!
    Super bun articolul! Nu știu cum „a scapat” cenzurii instituita de sistemul mafiot, interesat de eliminarea plăților cu numerar.
    Oare cum si-a Permis Curtea de Conturi Europeană sa arate imensa mârșăvie ce aduce miliarde de euro sistemului bancar???

    • Eu susțin eliminarea plăților numerar. Este părerea mea și am dreptul la ea. De fapt pe mine nu mă intereseaza cu cât se îmbogățesc băncile ci faptul că platesc exact
      cât este prețul, nu primesc rest și nici nu umblu cu buzunarele pline de mărunțiș. În schimb, „a da cu părerea” în limba română este ” îmi exprim părerea „.

  3. În Romania și alocație , bursele copiilor sunt comisionate de catre banci . Nu mai spun despre plata cu cardul la multinationale.

  4. Aceste comisioane ar trebui plătite de stat și bănci. Statul este interesat de plata cu cardul pentru a elimina evaziunea fiscală, iar băncile pentru că iau comisioane de administrare a cardurilor de la clienți.
    Clienții și comercianții nu au niciun interes…ei pot folosi cash sau card la fel de bine.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger