În timp ce Sebastian Burduja se lăuda că a mai reușit să aducă vreo 400-500 MW în sistem, din cărbune, evident, o altă nenorocire s-a abătut asupra sistemului energetic. Reactorul 1 de la Cernavodă, abia ieșit din lucrările de mentenanță programate, s-a deconectat automat. Cum secretomania este cuvântul de ordine pentru Nuclearelectrica, s-a comunicat doar că ar fi vorba despre disfuncţionalităţi în partea clasică a centralei, fără impact asupra securităţii nucleare. Între timp, importurile de energie au explodat.
Înainte de a intra în retehnologizare, pentru prelungirea duratei de funcționare, la sfârșitul lui 2026, reactorul 1 de la Cernavodă a început să dea rateuri. Vineri, 19 iulie, acesta s-a deconectat automat, chiar când cei de la Nuclearelectrica sărbătoreau cu mare fast Ziua electricianului. Explicația oficială a fost ceva de genul disfuncţionalităţi în partea clasică a centralei, fără impact asupra securităţii nucleare, însă prima grijă în comunicarea Nuclearelectrica este să nu panicheze populația.
Problema este că, deși s-a intrat în a patra zi de la defecțiune, nimeni nu a mai comunicat nimic, semn că reparațiile ar putea dura ceva vreme. Experții în energie nucleară spun că dacă, după deconectarea automată, nu îi dă drumul repede, reactorul nu mai poate fi repornit, trebuie lăsat cel puțin 48 de ore, pentru că el se otrăvește cu xenon.
Căderea reactorului de la Cernavodă nici nu putea să vină într-un moment mai prost. La Guvern se fac comandamente peste comandamente, unde se vorbește doar despre investiții viitoare, că despre altceva nu au cum, din moment ce au avut grijă să pună pe butuci sistemul energetic național. Realitatea este că în acest moment nu mai există soluții. Chiar și premierul Marcel Ciolacu a vorbit doar despre mai mult cărbune, deși toate grupurile care au mai rămas în picioare merg cu turație maximă, și despre accelerarea investițiilor.
Producția s-a prăbușit
Autoritățile tot vorbesc despre caniculă și consum ridicat de energie la puțin peste 7.000 MWh, în condițiile în care în sezonul rece se consumă frecvent peste 8.000 MWh. Dacă în iarnă importurile au fost reduse, iată că în cele două luni de vară, importurile au explodat. Explicația este simplă și la vedere. România nu mai produce energie electrică. Hidroelectrica dă în sistem din ce în ce mai puțină energie, probabil pe fondul urgenței acoperirii dezechilibrelor și a păstrării rezervelor din lacurile de acumulare, dat fiind riscurile neacoperirii consumului.
O a doua cauză este producția simbolică a eolienelor, care iată, vara nu produc, iar fotovoltaicele au doar câteva ore de funcționare, în care dau în sistem cel mult 1.000 MWh. Ieri, pe la orele 17, se mai produceau 5.200 MWh, însă tot ieri se ajunsese la un minimum de producție de 4.200 MWh. În 18 iulie, România a importat 2.059 MWh, apropiindu-se de capacitatea maximă de import de circa 2.800 MWh. Practic, am ajuns să stăm la mâna vecinilor, iar prețurile plătite sunt pe măsura disperării.
Burduja a scăpat porumbelul
Fără reactivarea centralelor pe cărbune în această perioadă, România era în blackout. Faptul a fost conștientizat și la Guvern, astfel că Sebastian Burduja a anunțat că a discutat cu premierul pentru a prelungi viața termocentralelor pe cărbune, cel puțin până la intrarea în funcțiune a centralelor pe gaze, care sunt departe de a fi finalizate. Sigur că lucrul acesta trebuia să-l facă fostul ministru Virgil Popescu, colegul său de partid, însă rămâne de văzut cum va reuși Burduja să convingă Comisia Europeană. Cea mai interesantă declarație a ministrului Energiei a fost aceea că energia regenerabilă aduce, în realitate, prețuri mari. ”Producţia de energie în bandă, deci continuă, spre deosebire de cea intermitentă cum este cea din parcurile solare sau eoliene, este necesară şi pentru echilibrarea sistemului, este necesară şi pentru a avea totuşi un preţ competitiv la energie electrică”, a afirmat Sebastian Burduja.