La primul episod de toamnă, sistemul energetic a început să gâfâie. Începând cu 5 octombrie, ora 16.30, România importă masiv energie, pe toate intervalele orare, ajungându-se la peste 2.000 de MWh, fără să fi intrat încă, oficial, în sezonul rece. Conducerea Dispecerului Energetic Național, care știe cel mai bine cât de gravă este situația, a cerut chiar îmbunătățirea și adaptarea cadrului legislativ și al procedurilor legale de creare și de folosire a stocurilor de combustibil aflate în rezerva de stat, semn că sistemul este total descoperit în iarna care se apropie.
Marile investiții în fotovoltaice, cu care s-au tot lăudat guvernanții, încep să-și dovedească suficiența. Bazându-se pe menținerea unor toamne și ierni foarte calde, așa cum se anunța prin narativul încălzirii globale, autoritățile s-au trezit că temperaturile încep să scadă vizibil și panourile solare intră în hibernare.
Instalarea frigului de la începutul lunii octombrie a făcut ca România să devină importator net de energie pe toate intervalele orare. Sigur că acest lucru s-a văzut și la Dispecerul Energetic Național (DEN), măsurile de siguranță pentru sezonul de iarnă 2025-2026 propuse arătând că disperarea a atins cote dramatice. Cea mai alarmantă dintre acestea a fost solicitarea către Guvernul României de a îmbunătăți și adapta cadrul legislativ și procedurile legale de creare și de folosire a stocurilor de combustibil aflate în rezerva de stat. Deși în cârpirea sistemului cu orice MW posibil nu s-a luat în calcul niciun export, DEN a propus ca, la dimensionarea nivelului stocurilor de combustibili pentru iarna 2025- 2026, să se ia în considerare și un eventual sprijin pentru Republica Moldova, cu gaze naturale și cu energie electrică. Cu o capacitate de stocare a gazelor de doar 3 miliarde de mc, față de 7 miliarde mc cât are Ungaria, este greu de presupus că va mai rămâne vreo moleculă și pentru Republica Moldova.
Se cere mobilizare totală
În contextul energetic european actual este necesară mobilizarea tuturor resurselor energetice disponibile, pregătirea și aprobarea unui program de iarnă în domeniul energetic pentru iarna 2025 – 2026, respectiv colaborarea și coordonarea tuturor entităților din sectorul energetic, dar și a celor care asigură suport, a arătat DEN. La măsurile propuse, DEN a cerut chiar punerea în funcțiune a primei turbine pe gaz din centrala electrică de la Mintia – Mass Global de aproximativ 600 MW și asigurarea furnizării de gaze naturale. Ușor de spus, greu de făcut, Singurele vești de la Mintia datează de prin vară, când fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, se lăuda că un grup de 570 MW ar putea intra în funcțiune până la sfârșitul acestui an. Tot până la sfârșitul acestui an, ar fi trebuit să se finalizeze și magistrala de gaz care va conecta termocentrala la sistemul național.
Alimentarea se va face însă cu gazele din Marea Neagră, de la Neptun Deep, iar extracția acestora este programată prin 2027. În ce privește gazele pentru termocentralele existente, DEN a cerut realizarea unui stoc de gaze naturale înmagazinate în depozite, într-un volum cel puțin la fel de mare decât cel din iarna 2024 – 2025, iar extracția de gaze naturale din depozite să se realizeze gradual uniform, precum și asigurarea alimentării cu gaze naturale a centralelor cu funcționare pe gaze chiar în situații cu condiții meteorologice extreme (ger). Neasigurarea acestor măsuri ar putea duce la indisponibilizarea producția de energie a unor mari producători cu centrale electrice care funcționează pe gaze naturale, respectiv Societatea OMV Petrom (CECC Brazi – 830 MW), SNGN Romgaz S.A. (CET Iernut -150 MW – TA 5) și Societatea Electrocentrale București S.A. (CET-uri însumând 420 MW), susține DEN.
Bruxelles ne ține în suspans
După ce actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, s-a dat de ceasul morții să arate că, fără cărbune, intrăm în blackout, lucrurile au rămas în suspans. Comisia Europeană nici nu vrea să audă că nu închidem toate termocentralele pe cărbune la sfârșitul acestui an. De ce? Păi așa a scris useristul Cristian Ghinea în PNRR, cu aprobarea PNL. Cred însă că cei de la Bruxelles vor să-și mai bată joc puțin de slugile de la București și, în final, să aprobe o prelungire de vreo șase luni. Sau ar putea să ne spună că pierdem miliardul de euro, că și-așa e nevoie de bani pentru Ucraina. Cert este că până și DEN a cerut continuarea demersurilor pentru menținerea în funcțiune a grupurilor pe cărbune, cel puțin în iarna 2025 – 2026, inclusiv realizarea unui stoc de combustibil de siguranță în centralele cu funcționare pe cărbune. Semn că altfel nici nu se poate.