Sfârșitul hegemoniei dolarului?

Donald Trump a plasat economia mondială pe o cale turbulentă. Impunerea de tarife la importuri, interferența în politica monetară a Rezervei Federale și abordarea conflictuală în afacerile externe au zdruncinat încrederea în Statele Unite. Ca urmare, dolarul – considerat de mult timp principala monedă de rezervă a lumii – a fost supus unei presiuni fără precedent.

”America First” nu numai că a perturbat relațiile comerciale internaționale, dar a și încurajat țările să își reducă dependența de dolar.

Lira sterlină, care a fost principala monedă globală până la începutul secolului al XX-lea, și-a pierdut statutul în favoarea dolarului în urma a două războaie mondiale și a unor decizii politice greșite ale Regatului Unit, notează Modern Diplomacy. Astăzi, strategiile neregulate ale SUA  pot pregăti terenul pentru declinul hegemoniei dolarului.

Consecințele tarifelor

Trump a impus tarife vamale ridicate asupra importurilor de la parteneri comerciali cheie precum China, Uniunea Europeană și Japonia. În războiul comercial cu China, tarifele pentru produsele chinezești au ajuns până la 145%, ceea ce a determinat represalii de până la 125% pentru produsele americane.

Conform unui raport al Brookings Institution, aceste politici au costat economia americană 0,5 % din PIB și au crescut prețurile de consum. Tarifele de 20 până la 24% asupra bunurilor europene și japoneze au tensionat, de asemenea, legăturile cu aliații de lungă durată, împingându-i spre consolidarea relațiilor comerciale cu economiile care nu folosesc dolarul, precum China și Rusia.

Diversificarea valutară

UE a semnat recent noi acorduri comerciale cu China, în timp ce Japonia a încheiat acorduri bilaterale cu India și Vietnam pentru a reduce dependența de dolar în comerțul regional. Astfel de  evoluții au redus cererea globală pentru dolar și au creat oportunități pentru monedele alternative, precum yuanul și euro, de a apărea drept potențiali înlocuitori.

Datele Fondului Monetar Internațional arată că ponderea dolarului în rezervele băncilor centrale a scăzut de la 71% în 2016 la 68% în 2024, în timp ce yuanul a crescut de la 1% la 3,2% în aceeași perioadă. Tendință reflectă o înclinație globală din ce în ce mai mare către diversificarea valutară pentru a atenua riscurile unei dependențe excesive de dolar.

Diminuarea încrederii în politica monetară a SUA determină băncile centrale să acumuleze rezerve mai stabile sau în afara dolarului. De exemplu, India și Brazilia au anunțat recent că intenționează să convertească o parte din rezervele lor în yuani și euro. Deși aceste schimbări pot părea modeste pe termen scurt, ar putea submina în mod semnificativ dominația dolarului pe termen lung.

Prin Inițiativa Belt and Road și prin acordurile comerciale bazate pe yuani încheiate cu peste 40 de țări din Asia, Africa și America Latină, China a diminuat rolul dolarului în comerțul mondial. Sistemul chinez de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS), care implică în prezent peste 1 500 de instituții financiare din 100 de țări, oferă o alternativă la SWIFT și reduce și mai mult dependența de dolar.

Politicile economice și comerciale ale lui Donald Trump – de la războaiele tarifare și presiunea asupra Rezervei Federale până la slăbirea alianțelor tradiționale – reprezintă o amenințare serioasă la adresa statutului dolarului ca principală monedă de rezervă a lumii.