Semnal de alarmă. 66% din datoria României este deținută de străini

Datoria României a ajuns la aproape un bilion de lei, adică 1.000 de miliarde de lei, depășind orice record anterior. 66% din această datorie este deținută de străini și de băncile comerciale, în marea lor majoritate cu capital străin. Ministerul Finanțelor a semnalat, cu îngrijorare, creșterea deținerii datoriei țării noastre de către persoane nerezidente, de la un procent de 19,3% în 2022, la 26,4% în 2023. Totodată, anul trecut datoria publică a crescut cu 133,3 miliarde de lei.

Pe fondul unei prăbușiri a economiei reale și al absenței unor măsuri eficiente, România nu reușește să iasă din spirala împrumuturilor pentru finanțarea deficitului bugetar și plata dobânzilor și creditelor contractate. Ministerul Finanțelor a anunțat că țara noastră a ajuns la o datorie de aproape un bilion de lei, iar ritmul în care cresc împrumuturile este unul amețitor. Numai anul trecut, datoria a mai crescut cu 133,3 miliarde de lei, față de 2022. Datoria contractată în anul 2023 include atât fondurile necesare pentru acoperirea necesarului de finanțare, cât și sumele utilizate pentru consolidarea rezervei în valută, sume pentru acoperirea nevoilor de finanțare din anul următor (prefinanțare) în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2023- 2025, precum și sume pentru alte operațiuni (cum ar fi, plata tranșa capital social Banca de Investiții și Dezvoltare în decembrie 2023 și împrumuturi acordate UAT-urilor), susține Ministerul Finanțelor.

”În contextul evoluțiilor macroeconomice și a piețelor financiare interne și externe, datoria publică contractată la 31 decembrie 2023 se situa la nivelul de 957,0 miliarde lei, din care datoria publică guvernamentală în sumă de 933,5 miliarde lei (reprezentând 97,5% din total datorie publică), iar datoria publică locală la nivelul de 23,5 miliarde lei. Creșterea datoriei publice în anul 2023 față de anul 2022, cu 133,3 mld. lei, a fost determinată, în principal, de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetar, a refinanțărilor datoriei publice guvernamentale care au devenit scadente în cursul anului, precum și de preluarea la datoria publică guvernamentală a garanțiilor acordate de Eximbank S.A. în nume și cont stat conform Deciziei Curții de Conturi nr. 3/11.01.2023”, se arată într-un raport al Ministerului Finanțelor privind datoria public.

Cine ne-a cumpărat?

Circa 66% din datoria României este deținută de străini. Din acest procent, 26,4 % erau investitori nerezidenți, în creștere de la 19,3% în 2022.  Efectele deținerilor în creștere ale nerezidenților trebuie monitorizate atent în perioadele de volatilitate, atunci când investitorii au tendința de a-și lichida sau reduce expunerile pe țările emergente, avertizează Ministerul Finanțelor. La aceștia s-au adăugat băncile comerciale, în marea lor majoritate cu capital străin, care dețineau, la sfârșitul anului 2023, 39,5% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piața internă.

Potrivit raportului ministerului, finanţarea deficitului bugetar în anul 2023 s-a realizat din surse interne și externe. Sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe pieţele pe care s-a emis această datorie, precum și din rezerva în valută la dispoziția Trezoreriei Statului. Instrumentele de datorie utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice au fost emisiuni de titluri de stat în lei, respectiv certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark pe piața internă, cu scadențe pe termen mediu și lung, până la 15 ani, emisiuni de titluri de stat în euro pe piața internă, titluri de stat destinate populației, emisiuni de euroobligațiuni în euro și dolari pe piețele financiare internaționale, trageri din împrumuturi interne și externe, precum și împrumuturi din disponibilităţile Contului Curent General al Trezoreriei Statului.

Valoarea titlurilor de stat, în scădere

Pe parcursul anului 2023, curba de randamente aferentă obligațiunilor suverane emise de statul român pe piața internă a avut o tendință de scădere, iar finalul anului 2023 relevă o scădere anuală semnificativă de circa 50 – 220 puncte de bază manifestată pe toate palierele de maturități, în special pentru segmentul celor de peste 5 ani. ”Evoluțiile din piața internă a titlurilor de stat au fost influențate de creșterea accentuată a inflației pe plan european și mondial, iar izbucnirea războiului din Ucraina și majorarea prețurilor la combustibili și materii prime au antrenat episoade de creștere a volatilității pe piața financiară internațională și de deteriorare a sentimentul investitorilor, pe fondul accentuării dezechilibrului extern și incertitudinilor asociate consolidării bugetare”, arată Ministerul Finanțelor.