După modul în care unele guverne procedează, nu ai crede niciodată că trăim într-o lume în care comerțul transfrontalier se măsoară din ce în ce mai mult în trilioane de gigabytes și nu în tone de cereale.
Ce se va întâmpla săptămâna viitoare la reuniunea ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului, organizată la Abu Dhabi? Analiștii FT susțin că un grup de țări cu venituri medii – India, în ciuda statutului său de gigant mondial al software-ului, Indonezia și Africa de Sud – vor să abroge un moratoriu internațional de 26 de ani privind aplicarea de tarife la frontieră pentru serviciile furnizate digital, pe care acordul le numește în mod ciudat „transmisii electronice”.
India și Africa de Sud amenință de ani de zile că vor pune capăt moratoriului. Și vor bloca discuțiile separate privind comerțul digital între un subgrup de țări din cadrul OMC.
Problema ilustrează modul în care guvernanța fluxurilor digitale este departe de a îndeplini visele liberale ale pionierilor internetului.
Normele digitale sunt importante nu doar din cauza comerțului cu bunuri și servicii care se bazează pe fluxuri internaționale de date. Implică viața privată a persoanelor, dezinformarea mediatică, responsabilitatea giganților din domeniul tehnologiei și alte aspecte de mare importanță pentru societate.
Dar, la fel ca în cazul formelor mai tradiționale de comerț, țările ridică bariere la frontiere, mențin diferențe de reglementare insolubile și țin această chestiune ostatică altor dispute.
Dintre țările care amenință cu moratoriul asupra “transmisiunilor electronice”, mai ales Indonezia are intenția imediată de a încerca să impună măsuri la frontieră. Se va concetra pe taxa pe valoarea adăugată pe consumul de bunuri și servicii digitale – pe care o percepe deja de la sute de companii, printre care TikTok, Facebook, Disney și Alibaba.
Datorită hotărârilor succesive ale Curții Europene de Justiție în materie de confidențialitate, Bruxelles-ul este blocat, în esență, să își ia angajamente largi și obligatorii privind permiterea liberei circulații internaționale a datelor în cadrul acordurilor comerciale.
UE a reglementat mult în domeniul datelor cu caracter personal (Regulamentul general privind protecția datelor), al concurenței și al transparenței în comerțul digital (Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale) și, cel mai recent, al inteligenței artificiale. Aceste eforturi, au servit parțial drept model în alte părți. Dar ele nu sunt perfecte.
Statele Unite sunt mult în urmă în ceea ce privește scrierea normelor privind protecția datelor și IA, ceea ce înseamnă că se află într-o sferă de guvernanță digitală separată de cea a UE.
În plus, administrația Biden a făcut recent o uriașă întoarcere și a anulat sprijinul tradițional al SUA pentru abordarea fluxului internațional de date în cadrul acordurilor comerciale.
Americanii au trebuit să renunțe la propria poziție de negociere în cadrul părții comerciale a discuțiilor cu țările din Asia-Pacific din cadrul Cadrului economic indo-pacific (IPEF), care acum sunt blocate pe termen nelimitat.
Între timp, China continuă să promulge legi tot mai invazive privind datele personale și spionajul și să efectueze raiduri asupra mai multor companii străine.
Spre lauda lor, unele țări mai mici, printre care Noua Zeelandă, Singapore și Chile, care au creat un Acord de parteneriat pentru economia digitală, încearcă să conceapă un sistem care să echilibreze libera circulație a datelor cu protecția vieții private personale. Însă modelul lor nu a găsit încă mari adepți.
Gradul de imprevizibilitate și de autodistrugere a politicii în domeniul comerțului digital este îngrijorător. Poate că este prea mult să ne așteptăm ca procesele OMC să rezolve această problemă.
Dar până când nu va exista coerență și aliniere în materie de politici, piața globală a datelor și a serviciilor digitale va rămâne incertă și fragmentată.